Tarifele la energie electrică rămân la niveluri de criză în Europa. Eurostat: Guvernele, principalele responsabile | HARTĂ
Prețurile energiei electrice pentru gospodăriile din Europa rămân la niveluri de criză, susținute de eșecul guvernelor naționale de a aborda rețeaua de taxe și impozite care constituie o mare parte din factură, relevă noi date ale Eurostat.
Prețurile energiei electrice în Europa par să se fi stabilizat la un nivel ridicat, prețul mediu scăzând cu doar 0,5 % în prima jumătate a anului 2025 față de cele șase luni anterioare, scrie Euroactiv.
„Prețurile sunt încă cu mult peste nivelurile dinaintea crizei energetice din 2022”, recunoaște Comisia Europeană, dar nu costul susținerii energiilor regenerabile sau dominația centralelor electrice pe gaz în timpul nopții sunt de vină. Vina pare să aparțină guvernelor UE și operatorilor de rețea.
„Ponderea impozitelor și taxelor în facturile de energie electrică a crescut de la 24,7% în a doua jumătate a anului 2024 la 27,6% în prima jumătate a anului 2025”, a remarcat executivul UE.
Datele relevă o tendință îngrijorătoare: scăderea reală a prețurilor en gros la energie electrică a fost anulată de o creștere a impozitelor și taxelor în ultimii ani.
Diferențe mari între prețurile la lumină pentru gospodării în UE
Germania a raportat cele mai mari prețuri la energia electrică în primul semestru al anului 2025, la 38,35 EUR per 100 kWh, urmată de Belgia (35,71 EUR) și Danemarca (34,85 EUR). În schimb, cele mai scăzute prețuri au fost înregistrate în Ungaria (10,40 EUR), Malta (12,44 EUR) și Bulgaria (13,00 EUR).
Comparativ cu primul semestru al anului 2024, au existat creșteri semnificative ale prețurilor în Luxemburg (+ 31,3 %), Irlanda (+ 25,9 %) și Polonia (+ 20,0 %). Între timp, cele mai mari reduceri de prețuri au fost înregistrate în Slovenia (-13,1 %), Finlanda (-9,8 %) și Cipru (-9,5 %).
Exprimate în standardul puterii de cumpărare (SPC), prețurile energiei electrice au fost cele mai ridicate pentru gospodăriile din Cehia (39,16), Polonia (34,96) și Italia (34,40). Cele mai scăzute prețuri bazate pe SPC au fost observate în Malta (13,68), Ungaria (15,01) și Finlanda (18,70).
În România, proporția este de 32,35%, în Spania, 29,07%, iar în Franța 24,46%.
Nicio soluție la orizont
Bruxellesul a îndemnat de mult timp țările UE să impoziteze energia electrică în mod mai rațional, în loc să impună taxe comparabile cu taxele pe alcool și tutun, care se încadrează în categoria „accize”.
Cu toate acestea, UE nu are competența de a reglementa impozitarea. „Taxele pot reprezenta până la o treime din factura la energie”, a explicat Dan Jørgensen, comisarul pentru energie al blocului, într-o scrisoare recentă adresată liderilor UE. „Reducerea acestora are un impact real și imediat.”
În 2024, impozitarea consumului de energie electrică, în principal de către gospodării, a contribuit cu 5,2 miliarde de euro la bugetul Germaniei. Promisiunea electorală de a reduce impozitul a fost ulterior abandonată, Berlinul invocând golirea visteriei statului.
Bucureștenii plătesc cel mai ridicat preț la energie electrică din UE
Românii plătesc cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, iar statul caută soluții să scadă facturile. Vestea a ajuns până la Bruxelles, iar comisarul european pentru energie și locuințe a venit la București pentru a ajuta la rezolvarea situației.
Prețul crescut al kilowatului va fi discutat luna viitoare, chiar și într-o ședință a CSAT.
Capitala României are cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa, raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor săi. În top urmează Praga, Berlin și Varșovia.
După luni în care facturile la energia electrică s-au dublat pentru cei mai mulți consumatori, peste jumătate dintre români declară că nu sunt de acord, cu renunțarea din această vară a plafoanelor la energie electrică.
Un sondaj recent arată că 4 din 10 români, cred că majorarea prețurilor, este în special, din vina autorităților.
Întrebați care este principala cauza pentru care facturile la electricitate sunt acum mai mari, aproape 43% dintre respondenții unui studiu INSCOP au indicat deciziile greșite luate de autoritățile din România. Și peste 27% dorința companiilor de a obține profituri mai mari. Mult mai puțini au spus că inflația și evoluția prețurilor pe plan internațional ar fi dus la prețurile de acum.
