Scumpirile la energie, puse pe seama Guvernului de 43% dintre români. Alți 27% cred că motivul e goana firmelor după profit

×
Publicitate

După luni în care facturile la energia electrică s-au dublat pentru cei mai mulți consumatori, peste jumătate dintre români declară că nu sunt de acord, cu renunțarea din această vară a plafoanelor la energie electrică. Mai ales, cei cu venituri reduse.

O arată un sondaj recent, conform căruia 4 din 10 români, cred că majorarea prețurilor, este în special, din vina autorităților.

Întrebați care este principala cauza pentru care facturile la electricitate sunt acum mai mari, aproape 43% dintre respondenții unui studiu INSCOP au indicat deciziile greșite luate de autoritățile din România. Și peste 27% dorința companiilor de a obține profituri mai mari. Mult mai puțini au spus că inflația și evoluția prețurilor pe plan internațional ar fi dus la prețurile de acum.

În privința măsurii plafonării facturilor la energie electrică, care a fost aplicată în ultimii patru ani, până în această vară, mai mult de jumătate dintre respondenți au spus că a fost destul de eficientă și total eficientă. Astfel că doar o treime au declarat că sunt de acord cu decizia luată de guvern ca începând cu 1 iulie 2025 să renunțe la plafonarea prețurilor la energie electrică. În special tinerii și locuitorii din București.

Totuși, întrebați cine ar trebui să beneficieze de prețuri reduse la energie, subvenționate din bani publici, 50% dintre participanți i-au indicat doar pe cei cu venituri mici.

Și sunt mai mulți cei care preferă un ajutor de la stat mai degrabă pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței, cum ar fi bani pentru panouri fotovoltaice ori pentru izolarea termică, decât cei care preferă ajutor pentru facturi.

Studiul INSCOP a fost realizat în perioada 29 septembrie-7 octombrie, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1100 persoane, cu vârsta peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de plus minus 2,95%.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Facturile la curent l-au speriat și pe șeful ANRE, care ia 15.000 de euro lunar. A schimbat furnizorul să taie din cheltuieli

Unele dintre cele mai mari salarii de la stat vor fi tăiate de la 1 ianuarie. Șefii autorităților de reglementare și-au prezentat în Parlament reformele care le vor afecta inclusiv propriile venituri.

Scenariul propus de sindicaliști pentru creșterea salariului minim în 2026. Calculele făcute cu banii angajatorilor

Guvernanții, sindicatele și patronatele se pregătesc să discute în Consiliul Național Tripartit despre creșterea salariului minim. În acest context, Cartel Alfa propune o creștere la 4.325 lei, așa cum stabilește HG 35/2025.

DOCUMENT. Guvernul Bolojan începe să taie din posturile și salariile ASF. ”Vor fi concediați oameni, desființate posturi”

Autoritatea de Supraveghere Financiară trece printr-un proces masiv de reorganizare, ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii 145/2025. Astfel, conducerea ASF va prezenta în Parlament un document cu aceste modificări.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.