Ce au discutat Klaus Iohannis și Joe Biden despre situația tensionată dintre Ucraina și Rusia
Președintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 9 decembrie 2021, la consultări cu Președintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, și cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9).
Subiectul principal al consultărilor, desfășurate telefonic, a vizat situația îngrijorătoare de securitate în Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre, context în care Președintele Joseph Biden a prezentat rezultatele discuției pe care a avut-o recent cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, precum și evaluarea sa.
Discuțiile au prilejuit un schimb de opinii cu privire la impactul acțiunilor Rusiei asupra securității aliaților și partenerilor din regiune și coordonarea între statele aliate.
În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a salutat dialogul în Formatul București (B9), fapt ce confirmă valoarea acestui format de consultare și coordonare între aliați, mai ales în contextul actual al provocărilor de securitate din Vecinătatea Estică a NATO.
Președintele României a subliniat importanța informării, coordonării și consultării aliaților în fața acestor provocări de securitate, evidențiind că menținerea unității statelor aliate este esențială în aceste momente.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său. De asemenea, Președintele României a menționat că este nevoie să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei.
Totodată, Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre, ca expresie a solidarității aliate și a Parteneriatului Strategic solid între România și SUA.
Tensiunile şi presiunile diplomatice cresc
Pe de altă parte, așa cum și-au dorit americanii, noul cancelar german a declarat că va condiționa punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2 de conduita Moscovei în raport cu Kievul.
Tensiunile şi presiunile diplomatice cresc, în timp ce Washingtonul şi aliaţii săi acuză Moscova că desfăşoară zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina pentru a ataca ţara.
Joe Biden şi Vladimir Putin au adus în discuţie această problemă arzătoare în cursul summitului lor virtual de două ore, marţi.
Excluzând, deocamdată, orice intervenţie militară în cazul unei invazii a Ucrainei, Joe Biden a avertizat miercuri că un atac rus în Ucraina va duce la o întărire a prezenţei militare americane pe teritoriile membrilor Alianţei Nord-Atlantice din Europa de Est.
La rândul său, liderul de la Kremlin a apărat dreptul Rusiei "de a-şi proteja securitatea", estimând că a lăsa NATO să se apropie de frontierele sale fără a reacţiona ar fi "criminal".
În cursul summit-ului cu liderul administraţiei de la Washington, Vladimir Putin a cerut mai ales "garanţii juridice sigure" care să împiedice aderarea Ucrainei la NATO.
Pe de altă parte, în primul său interviu acordat după preluarea mandatului de cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, a ameninţat cu posibile "consecinţe" pentru gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, în cazul unei invazii rusești în Ucraina.
Gazoductul rusesc aşteaptă o autorizaţie definitivă din partea statului german pentru a putea intra în serviciu, ca mijloc de presiune asupra Moscovei, Olaf Scholz a răspuns:
"Poziţia nostră este clară, ne dorim ca inviolabilitatea graniţelor să fie respectată de toţi, fiecare înţelege că aceasta ar avea consecinţe dacă lucrurile ar sta altfel", a mai spus cancelarul german.
