Geneticianul suedez Svante Pääbo, laureat al premiului Nobel pentru Medicină pe 2022

×
Publicitate

Geneticianul suedez Svante Pääbo a câştigat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2022 „pentru descoperirile sale referitoare la genomurile hominizilor dispăruţi şi la evoluţia rasei umane”.

Secretarul Comitetului de Medicină al Nobel, Thomas Perlmann, a făcut anunţul de la Institutul Karolinska, din Solna, zona urbană Stockholm din Suedia.

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: secvenţierea genomului lui Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor de astăzi. El a făcut şi descoperirea senzaţională a unui hominidae necunoscut anterior, Denisova. Foarte important, Pääbo a mai descoperit că transferul de gene a avut loc de la aceşti hominizi acum dispăruţi la Homo sapiens, în urma migraţiei din Africa cu aproximativ 70.000 de ani în urmă. Acest flux străvechi de gene către oamenii de astăzi are relevanţă fiziologică astăzi, de exemplu, afectând modul în care sistemul nostru imunitar reacţionează la infecţii, potrivit News.ro.

 

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteris, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor, omenirea continuând să lupte împotriva bolilor şi a morţii.

Până în prezent, au fost acordate 112 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Dintre cei 224 premiaţi, 12 sunt femei. Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani la vremea când i s-a acordat premiul, iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, 87 de ani, potrivit Agerpres.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, se numără: Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetări în fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii în sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sânge şi a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sânge umane); Sir Henry Hallett Dale şi Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei şi a efectului curativ al acesteia în diverse boli infecţioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic împotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei).

Cine a câștigat anul trecut premiul pentru medicină

Anul trecut, cercetătorii americani David Julius şi Ardem Patapoutian au fost desemnaţi laureaţii premiului Nobel pentru medicină pentru ''descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere'', potrivit anunţului Comitetului Nobel.

Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani).

Când vor fi fi anunțați câștigătorii la celelalte categorii

Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie, potrivit Agerpres.

Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
O fetiță de un an și cinci luni a murit după ce s-a înecat într-un jacuzzi gonflabil. Fratele de șase ani i-a găsit trupul

O fetiță de 17 luni, din Queensland, s-a înecat într-un jacuzzi gonflabil în timp ce mama ei se afla la serviciu. Fratele de șase ani i-a descoperit trupul.

Jumătate dintre bărbaţii mobilizaţi într-o regiune din Rusia, trimişi acasă. „Nu îndeplineau criteriile de recrutare”

Şeful comisariatului militar din regiunea Habarovsk, Iuri Laiko, a fost demis din funcţie după ce jumătate din bărbaţii mobilizaţi au fost trimişi acasă, întrucât nu îndeplineau criteriile de recrutare, a anunțat luni guvernatorul regiunii.

Fost director CIA: SUA ar distruge trupele Rusiei dacă Putin va folosi arme nucleare în Ucraina

SUA și aliații săi ar distruge trupele și echipamentele Rusiei în Ucraina și ar scufunda și flota din Marea Neagră dacă președintele rus Vladimir Putin va folosi arme nucleare în țară, a avertizat duminică fostul director CIA, David Petraeus.

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.