Geneticianul suedez Svante Pääbo, laureat al premiului Nobel pentru Medicină pe 2022

×
Publicitate

Geneticianul suedez Svante Pääbo a câştigat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2022 „pentru descoperirile sale referitoare la genomurile hominizilor dispăruţi şi la evoluţia rasei umane”.

Secretarul Comitetului de Medicină al Nobel, Thomas Perlmann, a făcut anunţul de la Institutul Karolinska, din Solna, zona urbană Stockholm din Suedia.

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: secvenţierea genomului lui Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor de astăzi. El a făcut şi descoperirea senzaţională a unui hominidae necunoscut anterior, Denisova. Foarte important, Pääbo a mai descoperit că transferul de gene a avut loc de la aceşti hominizi acum dispăruţi la Homo sapiens, în urma migraţiei din Africa cu aproximativ 70.000 de ani în urmă. Acest flux străvechi de gene către oamenii de astăzi are relevanţă fiziologică astăzi, de exemplu, afectând modul în care sistemul nostru imunitar reacţionează la infecţii, potrivit News.ro.

 

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteris, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor, omenirea continuând să lupte împotriva bolilor şi a morţii.

Până în prezent, au fost acordate 112 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Dintre cei 224 premiaţi, 12 sunt femei. Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani la vremea când i s-a acordat premiul, iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, 87 de ani, potrivit Agerpres.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, se numără: Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetări în fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii în sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sânge şi a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sânge umane); Sir Henry Hallett Dale şi Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei şi a efectului curativ al acesteia în diverse boli infecţioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic împotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei).

Cine a câștigat anul trecut premiul pentru medicină

Anul trecut, cercetătorii americani David Julius şi Ardem Patapoutian au fost desemnaţi laureaţii premiului Nobel pentru medicină pentru ''descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere'', potrivit anunţului Comitetului Nobel.

Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani).

Când vor fi fi anunțați câștigătorii la celelalte categorii

Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie, potrivit Agerpres.

Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Articol recomandat de sport.ro
Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni
Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni
Citește și...
Donald Trump avertizează: SUA vor aplica taxe vamale de 50% ţărilor care vor furniza arme Iranului, fără excepţie sau scutire

Donald Trump a declarat miercuri că „nu va mai avea loc niciun proces de îmbogăţire a uraniului” în Iran şi a afirmat că Statele Unite vor „colabora” cu Teheranul pentru a extrage „praful” nuclear îngropat „adânc”.

JD Vance a criticat liderii europeni, la Budapesta: „Nu sunt prea interesați să încheie războiul din Ucraina”

JD Vance a declarat la Budapesta că războiul din Ucraina este „cel mai dificil de soluționat” și a criticat lipsa de implicare a unor lideri europeni.

Rusia, un „partener nesigur”, avertizează UE după dezvăluirile privind acordul cu Ungaria

Rusia nu poate fi considerată un partener de încredere, a transmis miercuri Comisia Europeană, ca reacție la un articol POLITICO care arată că Ungaria a semnat un acord cu Moscova înaintea alegerilor de duminică.

Recomandări
S-a redeschis Strâmtoarea Ormuz. Primele nave care au trecut după anunţarea armistiţiului între SUA şi Iran

Două nave au trecut prin Strâmtoarea Ormuz, după ce Iranul a acceptat să redeschidă această cale navigabilă strategică, ca parte a unui acord de încetare a focului cu Statele Unite.

Cum au sărbătorit iranienii pe străzile din Teheran după armistițiu. „Moarte Americii, moarte Israelului” | GALERIE FOTO

Mulţimi de iranieni au ieşit miercuri în Piaţa Enghelab din Teheran, fluturând steaguri şi declarându-şi loialitatea faţă de liderul suprem Mojtaba Khamenei, după ce Statele Unite şi Iran au convenit asupra unui armistiţiu temporar de două săptămâni.

Nicușor Dan: Atac informatic major, destructurat cu sprijinul FBI și SRI. Rusia continuă războiul hibrid

FBI, împreună cu mai mulţi parteneri, printre care SRI, a anunţat destructurarea unui atac informatic prelungit asupra infrastructurii sensibile din mai multe state occidentale, a transmis, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.