Povestea din spatele exploziei devastatoare din Beirut. Cui aparținea nava ce a adus nitratul de amoniu în Liban
2.750 de tone de nitrat de amoniu, depozitate fără măsuri de securitate, potrivit autorităților din Libia, au stat la baza exploziei care a devastat portul Beirut, provocând moartea a cel puțin 100 de persoane și rănirea a 4000.
Preşedintele țării, Michel Aoun, a declarat că 2.750 de tone de nitrat de amoniu au fost depozitate în condiţii neconforme timp de şase ani şi asta ar sta la originea dezastrului.
"Este inacceptabil ca 2750 de tone de nitrat de amoniu să fie depozitate şase ani fără măsuri de securitate", a denunţat Aoun, citat de contul de Twitter al preşedinţiei libaneze.
Oficialii au anunțat marţi că au demarat o investigaţie pentru a afla cauza exactă a deflagraţiei, iar Consiliul Suprem de Apărare a transmis că responsabilii vor primi pedeapsa maximă posibilă.
Aparent, nitratul de amoniu a fost descărcat de pe un vas aflat sub sechestru în port în 2013, apoi stocat într-un depozit de acolo, scrie News.ro.
Nava era sub pavilion moldovenesc
Este vorba despre nava Rhosus, deținută de compania unui cetățean rus, Igor Greciușkin, dar aflată sub pavilion moldovenesc.
Potrivit unui articol din anul 2014 apărut pe site-ui www.fleetmon.com, nava Rhosus, încărcată cu nitrat de amoniu, a ajuns în Beirut, Liban, în octombrie 2013, deși avea ca destinație o altă țară. Nu este clar de ce echipajul a oprit atunci în Beirut.
Nava Rhosus a fost reținută de autoritățile libaneze, după o inspecție care a descoperit numeroase deficiențe. De atunci, nava Rhosus a rămas în Beirut, cu doar patru oameni la bord: căpitanul (de naționalitate rusă) și alți trei membri ai echipajului, toți de naționalitate ucraineană.
În tot acest timp, proprietarul navei, care deține și cetățenie cipriotă, a declarat abandonul vasului, echipajul nefiind plătit, însă autoritățile din Beirut nu au permis echipajului să părăsească nava și să plece acasă.
Sursa citată susține că motivul pentru care autoritățile din Beirut nu au ales varianta arestării echipajului a fost acela de a nu rămâne cu vasul abandonat "în mâinile lor".
"Autoritățile din Rusia și Ucraina nu au făcut nimic, deși implicarea lor pare să fie necesară pentru a se ajunge la un acord cu responsabilii din Beirut privind un plan fie pentru înlocuirea echipajului, fie pentru finanțarea echipajului și navei până când aceasta va fi licitată", a explicat atunci sursa citată.
90 de nave sub pavilion moldovenesc au ajus în cimitire pentru dezasamblare, în perioada 2012-2018, potrivit unor date de pe platforma Shipbreaking. Asta înseamnă 20 la sută din flota comercială a Republicii Moldova.