La întâlnirea de la Palatul Victoria despre stadiul de implementare al PNRR au fost analizate proiectele de investiții din domeniile educației, sănătății, lucrărilor publice, energiei, economiei și digitalizării, precum și reformele privind decarbonizarea, reducerea întârzierilor înregistrate în transportul feroviar, salarizarea din sistemul bugetar.
Guvernul a transmis că la Ministerul Sănătății este „o situație specială” și asta deoarece este nevoie de promovarea în regim de urgență a mai multor Hotărâri de Guvern restante, care să asigure efectuarea plăților, „factor esențial pentru continuarea lucrărilor astfel încât spitalele finanțate din PNRR să fie finalizate până la sfârșitul lunii august, potrivit termenului asumat”.
Guvernul pregătește negocierile decisive cu reprezentanții Comisiei Europene privind forma finală a PNRR, discuții care vor avea loc la Bruxelles pe 22 mai. În acest context, premierul Ilie Bolojan a cerut tuturor coordonatorilor de investiții și reforme să analizeze necesarul de finanțare de la bugetul de stat pentru proiectele derulate prin PNRR și să transmită datele către Ministerul Finanțelor. Pe baza acestor informații, instituția va asigura resursele bugetare necesare pentru menținerea fluxului de plăți aferent proiectelor finanțate prin planul european.
În paralel, ministerele vor face ajustări organizatorice pentru a asigura personalul necesar verificării cererilor de plată. Executivul precizează că ministerele care înregistrează întârzieri vor putea primi sprijin din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
În ședința de lucru de miercuri, ministerele și-au coordonat pozițiile și informațiile înaintea negocierilor de la Bruxelles. Potrivit Guvernului, obiectivul României este valorificarea integrală a fondurilor disponibile prin PNRR, atât din componenta de granturi, cât și din cea de împrumuturi.
Executivul arată că, după aprobarea săptămâna trecută a cererii de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, gradul de implementare al PNRR a depășit 60%. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, sumă brută, prin cererile de plată 5 și 6, pentru finalizarea programului.
Spitalele din PNRR, pe ultima sută de metri
„O situație specială este la Ministerul Sănătății, întrucât este nevoie de promovarea în regim de urgență a mai multor Hotărâri de Guvern restante, care să asigure efectuarea plăților, factor esențial pentru continuarea lucrărilor astfel încât spitalele finanțate din PNRR să fie finalizate până la sfârșitul lunii august, potrivit termenului asumat”, a transmis Guvernul la finalul întâlnirii.
Această declarație vine în contextul în care cele mai multe spitale renovate sau extinse cu bani din PNRR sunt aproape gata și vor putea fi inaugurate chiar în această vară.
Ministrul interimar al Sănătății Czeke Atiila explica pe 7 mai că investițiile trebuie accelerate urgent ca să nu fim penalizaţi. Sunt șapte spitale aproape de finalizare deși pe lista inițială erau mai multe, dar au fost tăiate din pricina întârzierilor.
În cazul a cinci spitale, lucrările vor fi gata până la finalul lunii iunie. Alte două au termen în luna august.
„Spitalul Agrippa Ionescu din București, Spitalul Județean Bistrița, secția de Neurochirurgie din Cluj, spitalul militar din Craiova și cel din Sibiu vor fi finalizate la finalul lunii iunie. Însă, Institutul "Marius Nasta" din București și Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș au ca termen de finalizare luna august”, a transmis Ministerul Sănătății la începutul lunii mai.
„Modernizarea infrastructurii, la Spitalul Agrippa Ionescu care înseamnă o investiție de 166 de milioane de euro. O parte un corp nou a fost deja dat în funcțiune și termenul de finalizare de sfârșit de august poate fi respectat. Evident, am să mă duc și pe teren să verific aceste lucruri”, a declarat Cseke Attila, ministru interimar al Sănătății.
România are peste 1800 de contracte de investiții în sănătate, dar există întârzieri. În total, investițiile din PNRR în sănătate și digitalizare sunt estimate la aproximativ 7 miliarde de euro, sumă destinată modernizării infrastructurii medicale și digitalizării sistemului sanitar.
„Pentru a nu fi penalizați la finalul programului PNRR pentru nerealizarea țintei asumate de 200 de spitale digitalizate, propunerea noastră către Comisie va fi aceea de a diminua indicatorul pe grant la 100 de spitale, care poate fi realizat”, a mai explicat Cseke Attila.
Ce spunea ministrul interimar al Proiectelor Europene despre banii din PNRR
Ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirma pe 16 mai că România nu se mai află „în coada clasamentului” în ceea ce priveşte banii accesaţi din Planul Naţional de Redresare şi rezilienţă (PNRR). El anunţă că România mai are de accesat peste 4 miliarde de euro din acest program.
„Dacă faceţi calculul, practic două treimi faţă de toţi banii care au fost traşi în cinci ani (din PNRR - n.r.) noi am pregătit şi aprobat în aceste zece luni de zile. Cu această sumă, România ajunge undeva la 66,5% absorbţie pe granturi din suma nerambursabilă pe PNRR, ceea ce nu ne mai plasează, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, în coada clasamentului. Deci nu mai suntem în coada clasamentului pe PNRR, după ce avem această aprobare pe cererea de plată 4 şi suma pe care am recuperat-o din cererea de plată 3”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Pîslaru a arătat că „mai avem încă o treime de tras, în sumă brută sunt 4,9 miliarde. Dacă e să scoatem prefinanţarea, rămân 4,3 miliarde de tras efectiv”.
Ministrul admite că „lucrurile sunt mai complicate” în ceea ce priveşte reformele asumate de România prin PNRR, el arătând că reformele esenţiale au fost anunţate în guvern înaintea crizei politice şi să fie adoptate.
Cu doar două zile înainte de această declarație, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României din PNRR. Plata în valoare de 2,62 miliarde de euro se face în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGeneration.
Comisia transmite că a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape şi cele 24 de obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Reformele validate de Bruxelles pentru cerea patru din PNRR:
Potrivit Comisiei Europene, măsurile din această cerere de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituţii publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administraţiei publice prin îmbunătăţirea schimbului de date, permiţând în acelaşi timp furnizarea de servicii publice mai eficiente şi mai uşor de utilizat.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei: România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante şi reducerea progresivă a dependenţei de producţia de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a-şi face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient, reducând sarcina administrativă şi îmbunătăţind respectarea obligaţiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor şi asigurarea unei distribuţii mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmăreşte să consolideze finanţele publice, promovând în acelaşi timp un mediu mai favorabil afacerilor.
