La ședința programată la ora 8:15 vor participa Alexandru Nazare, Dragoș Pîslaru, Radu Miruță și Cseke Attila, alături de Mihai Dimian și Irineu Darău.
Ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirma pe 16 mai că România nu se mai află „în coada clasamentului” în ceea ce priveşte banii accesaţi din Planul Naţional de Redresare şi rezilienţă (PNRR). El anunţă că România mai are de accesat peste 4 miliarde de euro din acest program.
„Dacă faceţi calculul, practic două treimi faţă de toţi banii care au fost traşi în cinci ani (din PNRR - n.r.) noi am pregătit şi aprobat în aceste zece luni de zile. Cu această sumă, România ajunge undeva la 66,5% absorbţie pe granturi din suma nerambursabilă pe PNRR, ceea ce nu ne mai plasează, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, în coada clasamentului. Deci nu mai suntem în coada clasamentului pe PNRR, după ce avem această aprobare pe cererea de plată 4 şi suma pe care am recuperat-o din cererea de plată 3”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Pîslaru a arătat că „mai avem încă o treime de tras, în sumă brută sunt 4,9 miliarde. Dacă e să scoatem prefinanţarea, rămân 4,3 miliarde de tras efectiv”.
Ministrul admite că „lucrurile sunt mai complicate” în ceea ce priveşte reformele asumate de România prin PNRR, el arătând că reformele esenţiale au fost anunţate în guvern înaintea crizei politice şi să fie adoptate.
Cu doar două zile înainte de această declarație, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României din PNRR. Plata în valoare de 2,62 miliarde de euro se face în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGeneration.
Comisia transmite că a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape şi cele 24 de obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Reformele validate de Bruxelles pentru cerea patru din PNRR:
Potrivit Comisiei Europene, măsurile din această cerere de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituţii publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administraţiei publice prin îmbunătăţirea schimbului de date, permiţând în acelaşi timp furnizarea de servicii publice mai eficiente şi mai uşor de utilizat.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor şi energiei: România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante şi reducerea progresivă a dependenţei de producţia de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a-şi face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient, reducând sarcina administrativă şi îmbunătăţind respectarea obligaţiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor şi asigurarea unei distribuţii mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmăreşte să consolideze finanţele publice, promovând în acelaşi timp un mediu mai favorabil afacerilor.
