Într-un cadru cunoscut sub numele de Modelul de Forţe NATO, ţările membre ale alianţei identifică un fond de forţe disponibile care ar putea fi activate în timpul unui conflict sau al oricărei alte crize majore, cum ar fi un atac militar asupra unui membru NATO. Deşi componenţa exactă a acestor forţe de război este un secret bine păzit, Pentagonul a decis să-şi reducă semnificativ angajamentul, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu problema.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a precizat clar că se aşteaptă ca ţările europene să preia de la Statele Unite responsabilitatea principală pentru securitatea continentului. Mesajul adresat aliaţilor în această săptămână este un semn concret al punerii în aplicare a acestei politici.
Mai multe detalii nu erau clare deocamdată, cum ar fi cât de repede intenţionează Pentagonul să transfere responsabilităţile din modul de criză către aliaţii europeni. Sursele au afirmat, totuşi, că Pentagonul intenţionează să-şi anunţe intenţia de a-şi reduce angajamentul în cadrul unei reuniuni a şefilor pentru politica de apărare, care va avea loc vineri la Bruxelles.
Şeful de politică al Pentagonului, Elbridge Colby, a declarat public că Statele Unite vor continua să-şi pună la dispoziţie armele nucleare pentru a proteja membrii NATO, chiar şi în condiţiile în care aliaţii europeni preiau conducerea în ceea ce priveşte forţele convenţionale.
Statele Unite vor fi probabil reprezentate la reuniune de Alex Velez-Green, un consilier-cheie al lui Colby, au spus sursele.
Ajustarea modelului de forţe NATO a devenit o prioritate cheie a echipei lui Colby în perspectiva următorului summit al NATO, care va avea loc în Turcia în iulie, a adăugat una dintre surse.
Un purtător de cuvânt al NATO a redirecţionat o solicitare de comentarii către Statele Unite. Pentagonul nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Alianța este sub presiune
Alianţa NATO se află sub o presiune fără precedent, unele ţări europene fiind îngrijorate că Washingtonul s-ar putea retrage complet. O ajustare majoră a forţelor pe care SUA le-ar pune la dispoziţie în timp de război nu va face decât să intensifice aceste îngrijorări.
În ultimele săptămâni, administraţia Trump a anunţat planuri de reducere a aproximativ 5.000 de soldaţi americani din Europa, inclusiv o decizie de a anula desfăşurarea unei brigăzi a armatei SUA în Polonia - o decizie surprinzătoare care a fost criticată de congresmenii americani.
Una dintre surse şi o altă sursă familiarizată cu problema au declarat că asistenţii de la Capitol Hill sunt informaţi şi îngrijoraţi de planurile Pentagonului de a-şi reduce angajamentele în cadrul Modelului de Forţe NATO.
Un diplomat de rang înalt din cadrul NATO a declarat, totuşi, că aceştia încă cred că există o înţelegere conform căreia Statele Unite vor veni în ajutorul Europei dacă aceasta s-ar afla în dificultate.
Trump şi mulţi dintre consilierii săi au criticat dur aliaţii europeni pentru că nu cheltuiesc suficient pentru armatele lor şi se bazează pe SUA pentru apărarea convenţională, subliniind că SUA încă mai au zeci de mii de soldaţi în Europa.
Ambiţia preşedintelui de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu danez de peste mări, a inflamat şi mai mult tensiunile transatlantice, la fel ca şi disputa în curs dintre Trump şi cancelarul german Friedrich Merz, care a criticat aspru războiul lui Trump cu Iranul.
Aliaţii europeni răspund, în general, că îşi consolidează rapid capacităţile militare, dar că acest lucru nu se poate face peste noapte.
