In ajunul summit-ului de la Varsovia, liderii NATO s-au razgandit in privinta Rusiei. Dispute pe "butonul" de la Deveselu
Tensiunile dintre NATO si Rusia s-au redus, iar cu 3 zile inaintea summit-ului de la Varsovia apar semne de intrebare privind consolidarea fortelor Aliantei pe flancul estic.
Peste trei zile, la Varsovia incepe summit-ul NATO care ar trebui sa decida intarirea flancului estic al Aliantei, adica a fortelor ce trebuie sa faca fata Rusiei. Reuniunea demareaza in contextul in care in ultimele zile, doua dintre principalele puteri din Alianta, SUA si Turcia, au inceput sa faca pasi spre impacarea cu Rusia.
La mijlocul lunii iunie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anuntat luni ca Alianta va trimite 4 batalioane multinationale in tarile baltice si in Polonia pentru a le intari capacitatea de aparare in fata Rusiei, scrie AP. Planul privind desfasurarea acestor forte a fost aprobat de ministrii apararii din tarile NATO.
Lituania, Letonia, Estonia si Polonia vor fi intarite fiecare de un „batalion multinational robust”, a declarat Stoltenberg (foto jos). Oficiali NATO au precizat ca este vorba de unitati rotationale si nu de unele stationate permanent in aceste state. Motivul este acela ca Alianta trebuie sa respecte Actul Fondator NATO-Rusia din 1997 care interzice "stationarea suplimentara permanenta a unor forte militare substantiale" in estul Europei.
Alti pasi importanti facuti inainte de summit au fost inaugurarea scutului de la Deveselu si operationalizarea comandamentului de divizie NATO din Bucuresti. Nu s-a stabilit insa cati militari aliati ar putea fi stationati in tara noastra, iar chestiunea unei flote NATO a Marii Negre a ramas si ea suspendata dupa ce premierul bulgar s-a opus public.
Chiar si in legatura cu scutul antiracheta, Stoltenberg a recunoscut cu 4 zile inaintea summitului. inca nu exista un acord unanim intre cele 28 de state membre ale NATO pentru a declara la aceasta reuniune ca scutul antiracheta este subordonat de acum inainte, cel putin in faza sa 'initiala', comandamentului Aliantei. Franta in special solicita garantii suplimentare ca nu se va grabi transferul deplin al scutului catre autoritatile militare ale NATO, in lipsa controlului politic al celor 28 de state aliate. 'Astazi, aceste capacitati se bazeaza pe controlul si comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre aparare antiracheta a NATO', declara pentru AFP sub protectia anonimatului o sursa din anturajul ministrului francez al apararii, Jean-Yves Le Drian.
In contextul noilor relatii intre Rusia si NATO, unite mai ales de dorinta de a elimina Statul Islamic, este posibil ca intarirea flancului estic sa nu mai fie facuta la nivelul anuntat initial - ceea ce ar innsemna o reducere a "fortelor de descurajare" amplasate la granitele Rusiei.
In mai, ministrul britanic de externe, Philip Hammond, a dat mai multe detalii despre forta de descurajare. 'Se pare ca vor fi patru, poate cinci batalioane (...), iar rolul acestor formatii va fi sa actioneze ca un avertizor', le-a declarat seful diplomatiei de la Londra reporterilor, precizand ca 'scopul acestor forte nu este unul de agresiune'. Pana la 3.500 de militari ar putea fi desfasurati de-a lungul frontierelor Aliantei cu Rusia, urmand ca SUA, Marea Britanie si Germania sa preia majoritatea responsabilitatilor de comanda, a spus Hammond. Potrivit unor diplomati NATO, este probabil ca Statelor Unite sa le revina comanda a doua batalioane, iar Marii Britanii si Germaniei cate una. Aceasta inseamna ca la comanda unui al cincilea batalion se va afla un alt stat membru, posibili candidati fiind Danemarca, Spania, Italia sau Olanda, afirma sursele diplomatice.
Insa, potrivit Reuters, liderii tarilor baltice si Poloniei se tem ca forta pe care NATO intentioneaza s-o desfasoare pe teritoriile lor este prea mica si simbolica pentru a impiedica un atac din partea Rusiei. Ei vor insista in aceasta saptamana pe langa ministrii altor tari din alianta militara occidentala sa-i ajute sa construiasca un sistem de aparare impotriva avioanelor si rachetelor rusesti. Dar acesta ar fi un pas extrem de sensibil, ce va fi probabil condamnat de catre Moscova ca fiind inca o dovada a unei strategii a NATO care ii ameninta frontierele.
Intrebat in legatura cu riscul unei agresiuni din partea Rusiei in tarile baltice, ministrul apararii din Lituania, Juoazas Olekas, a declarat pentru Reuters: ''Nu putem exclude aceasta. Rusii pot face exercitii la granita si apoi sa treaca la o invazie in cateva ore''.
Sursa: Pro TV
Etichete: Rusia, razboi, NATO, Polonia, armata, Jens Stoltenberg, lituania, tarile baltice, forta rotationala, batalioane. armata,
Dată publicare:
13-06-2016 15:03
