NATO își pierde răbdarea cu o țară membră, pentru lipsa de implicare. „Vor continua să fie încăpățânați"

62465723

Summitul de la Washington poate atinge Canada, într-un mod neplăcut, deoarece aliații fac presiuni asupra țărilor membre pentru mai multe fonduri.

Lipsa unui plan de cheltuieli al Canadei pentru obiectivele de apărare a determinat senatorii americani să îi spună prim-ministrului Justin Trudeau că sunt "îngrijorați și profund dezamăgiți".

Canada se eschivează de un deceniu de la angajamentul său față de NATO, iar în ultimii ani, Ottawa a devenit o excepție în rândul celor 32 de membri ai alianței. Nu a reușit să atingă obiectivele privind cheltuielile militare interne, nu a respectat obiectivele de referință pentru finanțarea de noi echipamente și nu are niciun plan pentru a ajunge acolo. Este o poziție care a frustrat aliații de pretutindeni - de la Casa Albă la membrii Congresului și guvernele din întreaga Europă. Iar la summitul din această săptămână al Alianței de la Washington se așteaptă presiuni către Ottawa pentru găsirea banilor necesari, în timp ce delegații NATO se gândesc că lucrurile ar putea deveni mult mai grave dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă, arată publicația Politico.

„Ceea ce se întâmplă acum, că toată lumea cheltuiește mai mult, faptul că canadienii nici măcar nu încearcă a devenit evident", a declarat Max Bergmann, un fost oficial al Departamentului de Stat pentru controlul armelor. Poate că este surprinzător faptul că Canada este în urmă cu cheltuielile, chiar dacă s-a dovedit a fi un aliat puternic în alte domenii, de la achiziționarea de arme americane la coordonarea strânsă cu SUA în Afganistan. Dar interviurile cu cel puțin șase diplomați din țările NATO arată clar că, atunci când vine vorba de cheltuielile de apărare, aliații sunt sătui. „Vor continua să fie încăpățânați", deoarece nu există nicio sancțiune reală pentru nerespectarea obiectivului alianței, a declarat un membru al Congresului SUA, care, la fel ca alții citați în acest articol, a făcut declarații sub rezerva anonimatului. "Europenii sunt frustrați că sunt criticați, iar Canada nu simte aceeași presiune din partea Washingtonului" spune un oficial al Alianței.

Canada, unul dintre cei 12 membri fondatori ai NATO, a semnat cu promptitudine angajamentul din 2014 de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, după cucerirea Crimeei în Ucraina de către Vladimir Putin. Alianța, în ansamblul său, ar fi putut fi lentă în atingerea acestui obiectiv, dar în acest an, 23 din cele 32 de state membre ale NATO îl vor atinge, pe măsură ce temerile legate de planurile lui Putin cresc de-a lungul frontului estic al Alianței. Două dintre țările care nu au reușit să atingă acest obiectiv sunt Canada și Belgia, care nu numai că nu reușesc să îndeplinească obiectivul de 2%, dar nici cerința de a cheltui 20% din această sumă pentru echipamente noi. Spre deosebire de Canada, însă, Belgia spune că va atinge acest obiectiv până în 2035. Când o va face Canada? Situația canadiană este deosebit de frustrantă, spun diplomații, din cauza aparentei lipse de urgență a țării, în ciuda problemelor semnificative cu echipamentele sale militare învechite și a economiei sale puternice. Armata canadiană este atât de subfinanțată încât jumătate din echipamentele sale sunt considerate „indisponibile și inutilizabile", conform unui raport intern divulgat.

„Publicul canadian nu vede cu adevărat necesitatea", a declarat Philippe Lagassé, profesor la Universitatea Carleton din Canada. „Dacă ar fi forțată să aleagă între cheltuielile pentru apărare, programele sociale sau reducerea impozitelor, apărarea ar veni întotdeauna pe ultimul loc”, a adăugat el. Poziția Canadei a determinat un grup bipartizan de 23 de senatori americani să ia măsura extrem de rară de a trimite o scrisoare prim-ministrului Justin Trudeau în luna mai, în care se declară „îngrijorați și profund dezamăgiți de faptul că cea mai recentă proiecție a Canadei indică faptul că nu își va atinge angajamentul de 2% în acest deceniu." Iar situația ar putea deveni mult mai gravă dacă Trump este reales.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Transfer pentru Ianis Hagi: ”S-a ajuns la un acord”
NEWS ALERT Transfer pentru Ianis Hagi: ”S-a ajuns la un acord”
Citește și...
62439958
Emmanuel Macron rupe tăcerea după ce a aruncat Franța în haos. Prima reacție privind înfrângerea usturătoare a partidului său

Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri partidelor mainstream să-şi unească forţele pentru a forma o majoritate solidă în Adunarea Naţională.

62465952
Pretenția României pentru a oferi în continuare ajutor militar Ucrainei. Mesajul categoric al lui Iohannis la summitul NATO

''Ucraina poate să-l învingă pe Putin!'' - a spus-o președintele Biden, care a deschis summitul NATO de la Washington, "puternic și clar", atenuând astfel din temerile privind viitorul său politic în cursa pentru Casa albă.

62448400
Vestea care dă fiori Kremlinului. Avioanele de luptă ale NATO au fost trimise spre Ucraina. "Vor zbura pe cerul țării"

Statele membre ale NATO au început transferul de avioane de luptă F-16 către Ucraina, pentru a întări apărarea acestei ţări în faţa Rusiei, a anunţat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken, informează AFP.

Recomandări
Psd inquam og
LIVE UPDATE. PSD va negocia cu Luca Niculescu. Grindeanu: Partidul Social Democrat este pregătit pentru alegeri anticipate

Biroul Permanent al PSD s-a reunit în şedinţă, luni, și a decis să „mandateze” conducerea partidului să continue discuţiile cu premierul desemnat, Luca Niculescu, pe tema programului de guvernare, „ceea ce ştiţi că a fost şi săptămâna trecută”.

Screenshot 2026 10 12 085327
Cât ar mai putea crește euro. Christian Năsulea, profesor de economie: „Ar trebui să vedem un leu care să devină mai slab”

O revenire la 5,2 lei/euro nu pare posibilă, potrivit modelelor Institutului European pentru Studii Economice, a declarat Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București, în emisiunea iBani.

Atac armat franta 2
Atac armat într-o școală din Franța. Un adolescent de 14 ani a împușcat directorul și o profesoară. FOTO

Directorul şi o profesoară ai unei şcoli din sudul Franţei, care nu a fost implicată în protestele elevilor, au fost împuşcaţi şi răniţi luni de un adolescent în vârstă de 14 ani, care a tras asupra lor cu o puşcă de vânătoare şi este acum arestat.