Analiză The Guardian. De ce nu sunt Suedia și Finlanda în NATO încă? Îi va primi alianța?
Suedia și Finlanda ar putea aplica pentru aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în următoarele zile, după zeci de ani de neutralitate militară.
O analiză a cotidianului britanic The Guardian a explicat că motivul deciziei celor două țări de a se alătura celor 30 de țări care fac parte din alianța defensivă este invazia Ucrainei de către Rusia.
Astfel, sondajele arată că susținerea pentru aderarea la NATO, care presupune garanții de securitate de la state cu capabilități nucleare, s-a triplat în Finlanda la aproximativ 75% și la aproximativ 60 la sută în Suedia.
De ce nu sunt Finlanda și Suedia membri ai NATO?
Ambele țări au considerat în trecut că aderarea la NATO ar reprezenta o provocare inutilă a Moscovei și au preferat neutralitatea în locul antagonizării unei mari puteri.
Separat, Finlanda a fost îngrijorată de faptul că are o graniță comună de 1.300 de km cu Rusia. Istoria țării arată că s-au luptat de două ori cu forțele sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, lucru care s-a soldat cu cedarea de către Finlanda a 10% din teritoriul său. Mai mult, Finlanda și-a declarat independența în 1917, după aproape un secol de control al Moscovei.
Finlanda a fost apoi izolată militar de Europa de Vest prin acordul de prietenie, cooperare și ajutor reciproc cu Rusia în 1948.
Pe de altă parte, Suedia s-a opus aderării la NATO din motive ideologice, întrucât în ultimii zeci de ani a urmărit o politică de dezarmament nuclear și slăbire a propriei sale prezențe militare.
Însă, din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu și a mărit investițiile în domeniul apărării.
Ar primi NATO Suedia și Finlanda?
Ambele țări sunt deja parteneri NATO care iau parte în exerciții militare și fac schimb de informații cu alianța. Finlanda întrunește deja cerința NATO de investiții de minimum 2% din PIB pentru Apărare, iar Suedia este în curs de a întruni această condiție.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Suedia și Finlanda ar fi primite „cu brațele deschise” și că procesul de aderare ar fi rapid, însă ratificarea formală de către toți membrii alianței ar putea dura mai multe luni.
Conform analizei The Guardian, cele două țări ar fi un „sprijin major” pentru NATO în nordul Europei, dublând lungimea graniței alianței cu Rusia și îmbunătățind securitatea și stabilitatea în zona Baltică.
CITEȘTE ȘI: Liderii progresiști de stânga din Europa cer desființarea NATO. Cum văd ei calea către pace
Regiunea separatistă Osetia de Sud din Georgia va organiza un referendum de alipire la Rusia
