Medvedev, triumfător: atacul cu Oreșnik, o injecție împotriva unor „psihopaţi periculoşi”. Alternativa era „cămașa de forță”

Fostul președinte rus, acum vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a afirmat că, de la începutul acestui an, „relaţiile internaţionale s-au transformat într-un adevărat haos”, context în care Rusia „trebuie să se comporte în consecinţă: sunt prea mulţi violenţi în jur” relatează TASS, preluat de news.ro.

Într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram, Medvedev a recurs la un limbaj extrem, comparând adversarii Rusiei cu pacienți periculoși. „Înţelegând că astfel de bolnavi nu se calmează niciodată cu sfaturile psihiatriilor binevoitori, rămân doar infirmierii cu pumnii mari şi cu faţa impasibilă. Pentru că psihopaţii periculoşi au nevoie fie de cămaşă de forţă, fie de o injecţie salvatoare cu haloperidol (un neuroleptic folosit în tulburări însoţite de agitaţie psihomotorie - n.r.). Cum s-a întâmplat în această noapte în vestul Ucrainei banderoiste”, a scris el.

Declarațiile vin după ce Rusia a lansat în cursul nopții de joi spre vineri o rachetă balistică hipersonică Oreşnik asupra unei ținte din vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia, stat membru NATO. Aliații europeni ai Kievului au calificat atacul drept o tentativă de intimidare, menită să descurajeze sprijinul occidental pentru Ucraina.

Cum s-a ajuns la atacul cu Oreșnik

A fost a doua utilizare a rachetei Oreşnik de către Rusia de la începutul războiului. Atacul a avut loc într-o noapte de bombardamente aeriene care, potrivit autorităților ucrainene, au provocat moartea a patru persoane în Kiev, au întrerupt alimentarea cu energie electrică în Capitală și au avariat Ambasada Qatarului.

Oreşnik este o rachetă balistică cu rază medie de acțiune (IRBM), concepută pentru a proiecta forță militară pe întreg teritoriul Europei și despre care Moscova susține că este imposibil de interceptat. Racheta poate transporta focoase nucleare, deși nu există indicii că acestea ar fi fost folosite în acest atac. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că proiectilul ar fi fost echipat cu focoase „fictive” inerte.

Analiștii apreciază că atacul a avut ca scop intimidarea Ucrainei într-un moment sensibil al negocierilor pentru încheierea conflictului. Lovitura a survenit după o săptămână dificilă pentru Moscova, marcată inclusiv de capturarea, de către Statele Unite, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, aliat apropiat al lui Vladimir Putin.

Moscova a susținut că lansarea rachetei Oreşnik a fost un răspuns la ceea ce a descris drept o tentativă ucraineană de atac cu drone asupra uneia dintre reședințele lui Vladimir Putin, luna trecută. Ucraina a negat această acuzație, iar Statele Unite au declarat că un astfel de incident nu a avut loc.

„Să fie capturat Merz!”

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Dmitri Medvedev, considerat cândva un reformist în ochii Occidentului, și-a radicalizat discursul și a devenit una dintre cele mai dure voci de la Kremlin.

Într-un interviu acordat duminică agenției de stat TASS, el a susținut că intervenția militară a Statelor Unite în Venezuela ar fi creat „un precedent” și a sugerat, în mod sarcastic, ca Washingtonul să repete scenariul în Europa. Medvedev a avansat ideea capturării cancelarului german Friedrich Merz, pe care l-a catalogat drept „un neonazist”.

Potrivit acestuia, un asemenea scenariu „nu este lipsit de realism” și ar reprezenta „o excelentă întorsătură în această serie de capă şi spadă”. Fostul președinte rus (2008–2012) și prim-ministru (2018–2020) a afirmat că liderul german „nu va fi regretat”.

Medvedev a mers mai departe, sugerând că Statele Unite ar putea decide să nu se oprească la Friedrich Merz și să-l „elimine” și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Guvernul federal german a reacționat prompt, condamnând „cu cea mai mare fermitate” declarațiile fostului lider rus. Purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Sebastian Hille, a precizat că Friedrich Merz este „bine protejat şi în siguranţă”.

De la începutul mandatului său, cancelarul german s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei, alături de lideri precum Keir Starmer și Emmanuel Macron, ajungând astfel să fie perceput de Kremlin drept noul inamic major pe continent.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”