Război în Ucraina, ziua 29. Rușii și ucrainenii au făcut primul schimb de prizonieri. Biden avertizează Kremlinul

Alexander Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului, a avertizat că o propunere poloneză de a desfășura o forță occidentală de menținere a păcii în Ucraina ar putea declanșa Al Treilea Război Mondial, scrie The Guardian.

Lukașenko, care a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarusului pentru a trimite trupe în Ucraina, a declarat joi că dacă propunerea Poloniei va fi acceptată „va însemna Al Treilea Război Mondial”.

„Situația este foarte gravă și foarte tensionată”, a spus Lukașenko, potrivit unui raport al Associated Press.

Un total de 4.379 de case au fost distruse de la începutul războiului din Ucraina, susține parlamentul ucrainean.

Într-o postare pe canalul său oficial Telegram, parlamentul ucrainean a adăugat că 6,5 milioane de ucraineni și-au părăsit casele și că mii de oameni au fost uciși, inclusiv 121 de copii.

În cea mai recentă estimare a sa, Organizația Națiunilor Unite a declarat că peste 3,5 milioane de oameni au fugit din Ucraina, notează Sky News.

Orice cerere a Rusiei de a primi plăți în ruble pentru exporturile sale de gaze ar reprezenta o încălcare a contractului, a declarat premierul italian Mario Draghi.

"Aceasta este practic o încălcare a contractului, este important de înțeles", a declarat Draghi reporterilor. Draghi a adăugat că problema nu a fost discutată în cadrul summitului G7, dar va fi probabil ridicată la o reuniune a liderilor Uniunii Europene.

Vladimir Putin a declarat că Rusia, cel mai mare producător de gaze naturale din lume, va cere în curând țărilor "neprietenoase" să plătească combustibilul în ruble, stârnind îngrijorarea cu privire la o posibilă criză de gaze în Europa, potrivit Al Jazeera.

Ministerul de Externe al Rusiei a reacționat la summitul NATO care a avut loc joi, la Bruxelles.

Instituția spune că decizia de a continua sprijinul acordat Kievului arată că alianța occidentală dorește ca conflictul să continue, într-o declarație raportată de agenția rusă de știri Ria, citată de BBC.

Occidentul "culege o recoltă teribilă" de pe urma deciziei sale de a înarma Ucraina, care a încurajat guvernul ucrainean să folosească forța împotriva enclavelor separatiste susținute de Rusia în estul Ucrainei, a declarat ministerul.

Rusia a declarat anterior că oamenii din regiunile separatiste se confruntă cu un "genocid".

Președintele SUA, Joe Biden, s-a exprimat în favoarea eliminării Rusiei din Grupul celor douăzeci de economii majore (G20) și a precizat că subiectul a fost abordat în timpul întâlnirilor sale cu liderii mondiali de la Bruxelles.

"Răspunsul meu este da, depinde de G20", a declarat Biden, întrebat dacă Rusia ar trebui să fie scoasă din grup.

Dacă țări precum Indonezia și altele nu sunt de acord cu eliminarea Rusiei, atunci Ucrainei ar trebui să i se permită să participe la reuniuni, a mai subliniat Biden, potrivit Al Jazeera.

Marea Britanie trimite alte 6.000 de rachete și 25 de milioane de lire sterline armatei Ucrainei.

Președintele american Joe Biden a declarat că NATO ar răspunde dacă președintele rus Vladimir Putin ar folosi arme chimice în Ucraina, dar că răspunsul ar depinde de situație.

În ceea ce privește problema armelor chimice, Biden a reacționat: "Am răspunde dacă le-ar folosi. Natura răspunsului ar depinde de felul utilizării".

La începutul zilei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța își va consolida sistemele de apărare chimică, biologică și nucleară, de teamă că Rusia intenționează să folosească astfel de arme împotriva populației din Ucraina, notează CNN.

Președintele SUA, Joe Biden, susține o conferință de presă după o reuniune a liderilor NATO.

Biden a anunțat noi sancțiuni împotriva a peste 400 de persoane și entități care "alimentează mașina de război rusă", inclusiv 300 de membri ai parlamentului rus.

Joe Biden: "Putin miza pe divizarea NATO... mi-a fost clar că el nu credea că putem susține această coeziune".

"NATO nu a fost niciodată, niciodată mai unită decât este astăzi. Putin obține exact opusul a ceea ce a intenționat să aibă ca o consecință a intrării în Ucraina", a adăugat președintele SUA.

Biden a adăugat că, în opinia sa, Rusia ar trebui să fie eliminată din G20, un subiect care a fost adus în discuție în ultimele zile, potrivit Sky News. 

China a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi ajutat Rusia să răspândească dezinformări cu privire la Ucraina.

Vorbind în cadrul unui briefing zilnic, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, a declarat că Beijingul a acționat "într-un mod obiectiv și corect" începând cu 24 februarie.

Wenbin a spus: "A acuza China că răspândește dezinformare cu privire la Ucraina este o dezinformare în sine".

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, China a continuat să își mențină poziția neutră, precizează Sky News.

"Joi, din ordinul președintelui Zelenski, a avut loc primul schimb de prizonieri de război. Zece militari ai noștri au fost eliberați în schimbul a 10 ocupanți capturați", a postat pe Telegram Iryna Vereshchuk, viceprim-ministru - ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar de Ucraina.

Potrivit lui Vereshchuk, 11 marinari ruși salvați de pe o navă scufundată în apropiere de Odesa au fost, de asemenea, transferați joi în Rusia.

În urma acestui schimb, 19 marinari ucraineni de pe nava de salvare Sapphire, capturați de ruși în timp ce încercau să ia militarii ucraineni de pe insula Zmiinyi (Insula Șarpelui), se întorc acasă, notează Ukrinform.

Statele Unite au impus un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând zeci de companii din domeniul apărării și sute de membri ai parlamentului rus, în timp ce Washingtonul intensifică presiunea asupra Moscovei.

Măsurile vizează persoane și entități care "alimentează mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin", a precizat Casa Albă într-un comunicat, inclusiv Herman Gref, directorul executiv al celei mai mari instituții financiare din Rusia, Sberbank, potrivit Al Jazeera.

Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând Statele Unite și aliații săi că pregătesc un astfel de atac, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Suntem îngrijorați în parte pentru că vedem retorica și vedem că Rusia încearcă să creeze un fel de pretext prin care să acuze Ucraina, Statele Unite și aliații din NATO că se pregătesc să folosească arme chimice și biologice", a declarat el reporterilor după un summit NATO la Bruxelles, adăugând că orice utilizare a armelor chimice ar avea consecințe pe scară largă, notează France 24.

Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat Polonia, membră NATO și vecină cu Ucraina, de escaladarea tensiunilor în Europa de Est, după ce a expulzat 45 de diplomați ruși pentru presupus spionaj.

"Varșovia s-a angajat într-o escaladare periculoasă în regiune, pornind nu din interese naționale, ci în cadrul orientărilor NATO, care se bazează pe o rusofobie declarată ridicată la rang de politică oficială. Vedem acest lucru și vom ține cont de el în demersurile noastre practice față de Polonia", a reacționat ministerul, potrivit Al Jazeera.

Jens Stoltenberg face declarații:

"Am căzut de acord privind securitatea cibernetică și echipamente pentru a ajuta Ucraina să se ferească de atacurile biologice. Suntem hotărâți să facem ce putem pentru a susține Ucraina. Avem o responsabilitate să ne asigurăm că acest conflict nu excaladează, pentru că ar fi devastator. Trebuie să creștem susținerea și pentru alți parteneri care sunt în pericol din cauza Rusiei, inclusiv Georgia și Bosnia Herțegovina", a transmis el. 

El a precizat că și "Azi liderii au cerut Chinei să nu mai susțină eforturile de război ale Rusiei. China nu trebuie să ajute economic sau militar invazia rusă". 

Ivan Fedorov, primarul Melitopolului, care fusese răpit și apoi eliberat de ruși, dar înlocuit cu Galina Danilcenko, prorusă, a informat că școlile din oraș au fost obligate să redeschidă cu predare în limba rusă. 

Ministerul de Externe al Ucrainei susține că mii de locuitori din Mariupol au fost deportați forțat în Rusia. Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al ministerului, a acuzat Rusia că a trecut „la următorul nivel de teroare”. El spune că oamenii care se află în taberele rusești, aproximativ 6.000, ar putea fi folosiți ca ostatici. “Această barbarie trebuie să se termine”, a punctat el, pe Twitter. 

Presa din Ucraina suține că, în Harkov, oameni care stăteau la coadă pentru ajutor umanitar ar fi fost atacați, notează Nexta.  

Forțele Armate ale Ucrainei anunță că 80% din orașul Irpen ar fi fost eliberat de armata ucraineană, notează Nexta. 

Dmitro Kuleba a făcut apel la statele europene să ignore decizia Rusiei de a plăti gazele ruseşti livrate în UE în ruble

”Dacă vreo ţară din UE acceptă solicitările umilitoare ale lui Putin de a plăti petrolul şi gazele în ruble, ar fi şi cum ar ajuta Ucraina cu o mână, iar cu cealaltă ar ajuta ruşii să omoare ucraineni. Fac apel la ţările competente să facă o alegere înţeleaptă şi responsabilă”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, pe Twitter.

Stoltenberg ar putea rămâne secretar general NATO încă un an

Alianţa Nord-Atlantică vrea ca Jens Stoltenberg să mai rămână un an la conducerea NATO, dezvăluie două publicaţii norvegiene, relatează The Associated Press.  Actualul mandat al lui Stoltenberg la NATO ar urma să se încheie către sfârşitul acestui an. Însă potrivit postului norvegan TV2 şi cotidianului Dagens Naeringsliv, statele membre NATO susţin o prelungire cu un an a mandatului norveganului, conform News.ro. 

Premierul britanic, Boris Johnson, este „cel mai activ” lider anti-rus, a spus Kremlinul, relatează The Guardian, citând RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost citat de agenția de presă rusă: “Cât despre domnul Johnson, îl vedem drept cel mai activ participant la cursa pentru a fi anti-rus. Va duce la o fundătură a politicii externe”.

Zelenski le-a transmis membrilor NATO că Alianța încă poate preveni moartea ucrainenilor în urma atacurilor rusești. Într-o videoconferinţă, el i le-a spus aliaţilor NATO că Ucraina cere doar 1% din avioanele și tancurile NATO pentru a o ajuta să se apere de agresiunea rusă.

„După un asemenea război împotriva Rusiei, vă rog, niciodată, niciodată să nu ne mai spuneți că armata noastră nu îndeplinește standardele NATO”, a mai spus Zelenski, conform The Kyiv Independent

Și preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, acuză Rusia de faptul că foloseşte ”bombe cu fosfor” în războiul din Ucraina. 

”În această dimineaţă (...) au fost bombe ruseşti cu fosfor”, acuză şeful statului ucrainean. ”Adulţi au fost ucişi şi copii au fost ucişi din nou”, denunţă Zelenski într-un mesaj video postat pe Telegram, conform News.ro. 

Zelenski se adresează în acest mesaj şefilor de stat şi de guverne din NATO, reuniţi într-un summit extraordinar la Bruxelles.

Guvernul Statelor Unite a stabilit că membrii forţelor ruse au comis crime de război în Ucraina.

Beth Van Schaack, Ambasador general pentru justiția penală globală, Departamentul de Stat SUA: "În cazul oricărei presupuse infracțiuni, în cele din urmă, va fi sarcina unei instanțe de judecată să stabilească responsabilitatea penală individuală pentru cei care sunt direct responsabili pentru aceste cazuri particulare. Guvernul SUA va continua să urmărească rapoartele care vin din Ucraina cu privire la crime de război și vom împărtăși aceste informații prietenilor și aliaților noștri și instituțiilor internaționale".

Organizația Mondiala a Sănătății atrage atenția că accesul la serviciile de sănătate a fost sever restricţionat în mai toată Ucraina. De asemenea, de la începutul războiului, peste 500 de școli au fost bombardate, 73 dintre ele fiind complet distruse, scrie presa ucraineană.  

Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a anunțat 65 de noi sancțiuni față de Rusia „pentru a opri industriile vitale care alimentează mașina de război a lui Putin”. Acestea vizează și 6 bănci rusești. 

Letonia interzice intrarea în ţară a 25 de artişti ruşi care îl sprijină pe Putin

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, a anunţat că ţara sa va interzice intrarea a 25 de artişti ruşi "care şi-au exprimat sprijinul politic activ faţă de agresiunea împotriva Ucrainei comisă de autorităţile ruse", relatează EFE.

Lista îi include pe regizorul Nikita Mihalkov, pe dirijorul Valeri Gherghiev, înlăturat deja de la conducerea orchestrelor filarmonice din Munchen, Paris şi Rotterdam şi Scala din Milano, şi pe muzicianul Nikolai Rastorguev, semnatar al unei scrisori în favoarea anexării Crimeii, conform Agerpres. 

Nava distrusă în portul Berdeansk ar fi cea despre care presa rusă a transmis că a ajuns aici în urmă cu câteva zile, cărând numeroase echipamente, conform Nexta. Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, Anna Malyar, spune că nava de război ar putea transporta până la 20 de tancuri, 45 de transportoare blindate și 400 de parașutiști, conform Nexta. 

Ucraina susține că până acum forțele armate au ucis 15.800 de soldați ruși, au distrus 530 tancuri, 1.597 de vehicule blindate, 280 de sisteme de artilerie, 82 de lansatoare de rachete, 47 de mijloace de apărare aeriană, 108 avioane și 124 elicoptere, 1033 de vehicule, 4 nave, 72 de rezervoare cu combustibil și 50 de drone.

Polonia nu exclude expulzarea ambasadorului rus, dar până acum nu s-a luat o astfel de decizie, notează Nexta, citând presa din Polonia. Anterior, Nexta anunța că ambasadorul rus a spus că Polonia a blocat conturile bancare ale ambasadei Rusiei sub pretextul finanțării terorismului.

Forțele ruse au atacat centrul orașului Harkov cu rachete Kalibr lansate din Marea Neagră, susține The Kyiv Independent. Potrivit guvernatorului regional, Oleh Synyehubov, în total, regiunea a suferit 44 de atacuri joi.

Jumătate dintre copiii ucraineni au fost strămutați de când a început invazia rusă, spune UNICEF

Unul din doi copii ucraineni a fost strămutat de când Rusia și-a început invazia pe 24 februarie,  informează UNICEF.

„Este uluitor”, a declarat purtătorul de cuvânt al UNICEF, James Elder, pentru CNN.  „Este o situație pe care nu am mai văzut-o până acum, din ce îmi amintesc și este aproape imposibil de rezolvat”, a spus Elder.

Pentru joi s-a decis deschiderea a 7 coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele afectate. 

Armata rusă a susținut că a preluat controlul asupra orașului ucrainean Izium joi, conform RIA-Novosti, care citează Ministerul rus al Apărării. Totuși, Ucraina a negat informația, un oficial declarând pentru CNN că bătălia pentru Izium „încă continuă”.

Cel puţin patru morţi - inclusiv doi copii - şi şase răniţi la Rubijne, în apropiere de Lugansk, într-un atac rus

Cel puţin patru persoane au fost ucise, inclusiv doi copii, iar alte şase au fost rănite în atacuri ruse vizând localitatea Rubijne, în apropiere de Lugansk, în estul Ucrainei, anunţă joi guvernatorul regiunii, Serghii Gaidai, relatează AFP.

Guvernatorul subliniază că bilanţul ”s-ar putea dovedi cu mult mai mare”.

Serghii Gaidai acuză Rusia de faptul că foloseşte bombe cu fosfor.

Alţi ofciiali ucraineni din regiunea Lugansk acuză în ultimele zile Rusia de folosirea unor bombe cu fosfor.

AFP scrie că nu a putut verifica imediat aceste acuzaţii.

“Faptul imens pe care îl știe acum lumea este că ucrainenii vor lupta pentru țara lor. Ei cred în țara lor. Își iubesc țara și o vor apăra. Este ceva ce nu știam cu adevărat acum o lună. Acum este absolut clar. Asta a schimbat geopolitica. Înseamnă că avem datoria să-i ajutăm. Avem datoria să-i ajutăm să se protejeze pe ei înșiși și pe cei dragi. Marea Britanie a trimis deja aproximativ 4.000 de arme antitanc. Vom trimite mult mai multe în următoarele zile, încă 6.000 de rachete și multe altele. Și ideea pe care o să o susțin astăzi este că el (Putin - n.red) a trecut deja pragul barbariei prin felul în care se comportă. Oamenii vorbesc despre noi linii roșii pentru arme chimice, biologice sau orice altceva. Pentru mine, linia roșie a fost deja depășită. Bombardează, fără discriminare, centre civile”, a declarat premierul britanic, joi dimineață, conform The Guardian. 

În Harkov și Zaporojie, la ora 10:00 au început, din nou, să sune alarmele de atacuri aeriene, conform canalului de Telegram al Ukrinform.

Apple a interzis utilizarea cardurilor „Mir” rusești în Apple Pay .

Şeful diplomaţiei de la Kiev afirmă că Belarus ''nici nu vrea, nici nu este pregătit'' să lupte în Ucraina

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat joi, la o lună de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, că Belarusul "nici nu vrea, nici nu este pregătit" să lupte în Ucraina, în pofida presiunilor Rusiei pentru a face acest lucru, transmite EFE.

"Am comunicat simplu şi clar părţii belaruse că, dacă forţele sale armate intră pe teritoriul Ucrainei şi încep aici ostilităţile, vor fi distruse fără milă, la fel cum şi armata rusă este distrusă. Cred că ultimul lucru care ar putea interesa Belarusul este ca fiii, fraţii şi soţii săi să moară aici din cauza unor idei absurde ale (preşedinţilor rus Vladimir) Putin şi (belarus Aleksandr) Lukaşenko", a declarat Kuleba la televiziunea ucraineană, citat de agenţia Ukrinform, notează Agerpres.

Într-o lună de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, din 24 februarie şi până miercuri la ora 24:00, la nivel naţional, au intrat în România 527.553 cetăţeni ucraineni, a transmis Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU: Rusia își păstrează dreptul de a folosi arme nucleare dacă este „provocată” de NATO

Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a declarat că Rusia își păstrează dreptul de a folosi arme nucleare dacă este „provocată” de NATO.

Într-un interviu acordat Sky News, pe 24 martie, Dmitri Polianski a spus că Putin ar putea folosi arme nucleare dacă țara simte că se confruntă cu o amenințare „existențială”.

Întrebat dacă Putin a avut dreptate să mențină perspectiva războiului nuclear, Dmitri Polianski a spus: „Dacă Rusia este provocată de NATO, dacă Rusia este atacată de NATO, de ce nu? Suntem o putere nucleară”.

Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus recent că Rusia va folosi armele nucleare doar dacă existența sa este amenințată.

"Armata Ucraineană este mult mai bine comandată, echipată acum decât în 2014, iar sprijinul altor țări combinat cu curajul ucrainenilor le permite să țină piept armatei ruse. Am oferit armatei muniție și combustibil, aliații oferă mai multe feluri de sprijin Ucrainei, dar am spus clar că nu vom trimite trupe NATO la sol și în aer. Facem asta ca să ne asigurăm că acest conflict nu va evolua dincolo de Ucraina. Orice folosire a armelor chimice va schimba fundamental natura conflictului. Nu voi specula, dar NATO este gata să se apere și să reacționeze la orice fel de atac", a declarat Jens Stoltenberg, la începutul summitului NATO de la Bruxelles. 

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri, că „nimeni nu ar fi putut prezice” că sancțiunile Occidentale vor viza banca centrală a țării, declarația reprezentând prima recunoaștere majoră a Kremlinului că Moscova a fost surprinză de răspunsul transatlantic la invazia Ucrainei de către Vladimir Putin, notează Politico. 

„Când rezervele Băncii Centrale au fost înghețate, nimeni dintre cei care au făcut predicții nu s-a gândit la ce sancțiuni ar putea aplica Occidentul”, le-a spus Lavrov studenților și personalului de la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova.

Diplomatul rus a descris mișcarea Occidentul drept o “hoție”.

„Rusia nu trebuie să se mai bazeze niciodată pe aprovizionarea din străinătate”, a spus el. Totuși, ministrul de externe a adăugat că Moscova va fi „gata să coopereze” cu Occidentul în viitor „dacă dorește”.

Renault își suspendă activitatea în Rusia după ce a primit critici din partea Kievului.

„Facem apel la clienții și companiile din întreaga lume să boicoteze Renault”, transmisese ministrul ucrainean de Externe miercuri, potrivit BBC.

Joi, la Bruxelles va avea loc summitul NATO, la va participa şi preşedintele SUA, Joe Biden. Este al doilea summit extraordinar NATO din acest an, după cel din 25 februarie. Și preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă vor lua parte la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO. 

Forţele ucrainene au împins forţele ruseşti înapoi pe linia frontului la est de Kiev, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit CNN.

Forţele ruseşti se află la aproximativ 55 de kilometri de centrul oraşului Kiev spre est, o creştere cu 25-35 de kilometri faţă de aceeaşi locaţie de miercuri, a precizat oficialul.

 La nord-vest de centrul oraşului Kiev, forţele ruseşti "sapă şi stabilesc poziţii defensive", dar nu s-au apropiat mai mult de centrul oraşului Kiev de-a lungul acestei linii, a adăugat oficialul.

Trupele rămân la o distanţă de 15-20 de kilometri de centrul oraşului Kiev, la nord-vest. 

Primarul din Cernihiv afirmă că cimitirul oraşului din nordul Ucrainei nu se poate descurca cu toţi morţii şi acuză un ”carnagu complet”, transmite CNN.

"Cimitirul oraşului nu poate face faţă tuturor morţilor, aşa că ţinem oamenii în morgi şi frigidere mai mult decât în ​​mod normal. Îngropăm oameni în vechile cimitire care nu au mai fost folosite de ceva vreme", a spus Atrosenko.

Când persoana care a înregistrat videoclipul a întrebat câţi oameni au murit până acum, primarul a spus că oraşul nu ţine statistici, dar toate cazurile vor fi tratate de parchet.

"Uitaţi-vă la aceste cartiere. Sunt complet distruse. Puteţi vedea clar că aici s-a declanşat un carnagiu complet", a adăugat el. 

Cel puţin 264 de civili, printre care patru copii, au murit în capitala ucraineană de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko.

Peste 300 de persoane au fost spitalizate din cauza rănilor şi peste 80 de clădiri au fost distruse, a precizat primarul din Kiev.

"Ţinta agresorilor este capitala Ucrainei", a declarat Kliciko într-o înregistrare video postată miercuri pe canalul său de YouTube. 

Marea Britanie va furniza Ucrainei 6.000 de rachete

Marea Britanie va furniza Ucrainei aproximativ 6.000 de rachete defensive şi aproape 30 de milioane de lire sterline pentru a sprijini acoperirea BBC în regiune şi pentru plata soldaţilor şi piloţilor ucraineni, informează Reuters.

Ca parte a pachetului, Marea Britanie va oferi 6.000 de rachete şi 25 de milioane de lire sterline sprijin financiar pentru armata ucraineană. De asemenea, va oferi 4,1 milioane de lire sterline pentru BBC World Service pentru a sprijini serviciile sale în limba ucraineană şi rusă şi pentru a combate dezinformarea.

Marea Britanie a declarat că, prin acest nou angajament, totalul rachetelor furnizate se ridică la 10.000, iar fondurile suplimentare se adaugă celor peste 400 de milioane de lire sterline angajate în asistenţă în scopuri umanitare şi economice.