Învestire Trump. O tradiţie americană: Învinşii sunt de faţă la momentul de glorie al învingătorilor

Cu 20 de ani mai devreme, după o cursă mult mai strânsă, republicanul Richard Nixon i-a strâns mâna lui John F. Kennedy şi i-a oferit noului preşedinte democrat cuvânte de încurajare.

Statele Unite au o tradiţie îndelungată: candidaţii la preşedinţie învinşi trebuie să împartă scena cu cei care i-au învins, proiectând către lume transferul ordonat de putere. Este o practică pe care vicepreşedintele Kamala Harris o va relua pe 20 ianuarie, după o pauză de opt ani, relatează Associated Press.

O singură dată în era televiziunii - cu efectul său de amplificare asupra expresiei unui candidat învins - un candidat învins a sărit peste acest exerciţiu. Acel candidat, fostul preşedinte Donald Trump, a plecat în Florida după un efort eşuat de a-şi anula pierderea alegerilor pe baza unor teorii false sau nefondate de fraudă electorală. A decis, în 2021, să nu participe la învestirea succesorului său, Joe Biden, care îl învinsese în alegeri.

Acum, sub privirile Kamalei Harris, pe care a învins-o în alegerile din 5 noiembrie, Trump va depune jurământul pentru un al doilea mandat de preşedinte.

În istoria americană recentă, sunt multe episoade similare, în care un candidat care a pierdut asistă la momentul de glorie al învingătorului său.

2001: AL GORE ŞI GEORGE W. BUSH

Democratul Al Gore a cedat în faţa republicanului George W. Bush după 36 de zile de lupte juridice privind buletinele de vot din Florida, lupte încheiate cu o decizie divizată a Curţii Supreme de a pune capăt renumărării voturilor. Dar Gore, vicepreşedintele în exerciţiu, i s-a alăturat lui Bush pe treptele de vest ale Capitoliului, o lună mai târziu, când guvernatorul Texasului a depus jurământul. După ce Bush a depus jurământul, el şi Gore şi-au strâns mâinile, au vorbit scurt şi au zâmbit înainte ca Gore să se întoarcă la locul său, aplaudând imnul prezidenţial, „Hail to the Chief”.

Un Gore dezamăgit a acceptat rezultatul şi rolul său în demonstrarea continuităţii guvernării, a dezvăluit fosta purtătoare de cuvânt a campaniei lui Gore, Kiki McLean. „Poate că şi-a dorit: 'Aş fi vrut să fiu eu acolo'”, a spus McLean. „Dar nu cred că Gore s-a îndoit vreo clipă că ar trebui să fie acolo în calitatea sa de vicepreşedinte”, a declarat ea.

2017: HILLARY CLINTON ŞI DONALD TRUMP

Democrata Hillary Clinton a fost sinceră cu privire la dezamăgirea sa de a pierde în faţa lui Trump în 2016, când - la fel ca Gore împotriva lui Bush - a primit mai multe voturi, dar nu a reuşit să obţină o majoritatea în Colegiul Electoral. „Evident, am fost zdrobită”, i-a mărturisit ea lui Howard Stern în emisiunea sa radio, în 2019.

Numind Ziua Învestirii „una dintre cele mai grele zile din viaţa sa”, Clinton a declarat că a participat la învestirea lui Trump din simţul datoriei, după ce a fost prima-doamnă în timpul preşedinţiei soţului său, din 1993 până în 2001. „Faci cea mai bună figură posibilă”, a spus Clinton la emisiunea lui Stern.

2021: MIKE PENCE (CU TRUMP ABSENT) ŞI JOE BIDEN

În urmă cu patru ani, Trump a susţinut fără dovezi că înfrângerea sa în faţa preşedintelui Joe Biden a fost marcată de o fraudă generalizată. Cu două săptămâni mai devreme, susţinătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul într-un asediu violent menit să oprească certificarea votului electoral.

În schimb, vicepreşedintele de atunci Mike Pence a fost imaginea administraţiei care îşi încheia mandatul.

„Sigur, a fost ciudat”, a recunoscut fostul şef de cabinet al lui Pence, Marc Short.

Cu toate acestea, Pence şi soţia sa s-au întâlnit în privat cu Biden şi soţia sa pentru a-i felicita în Capitoliu înainte de ceremonie şi au însoţit-o pe vicepreşedinta Kamala Harris, proaspăt învestită, şi pe soţul acesteia afară din Capitoliu, după aceea, aşa cum prevedea tradiţia, a spus Short. „A existat o apreciere exprimată pentru el (Pence) de către membrii ambelor camere, din ambele partide”, a punctat el.

1993: GEORGE H. W. BUSH ŞI BILL CLINTON

Preşedintele George Bush a stat pe treptele de vest ale Capitoliului de trei ori pentru depunerea jurământului - ca vicepreşedinte de două ori şi în 1989 pentru a fi învestit în funcţia de preşedinte. El a participat din nou la această ceremonie în 1993, ca învins. S-a alăturat lui Bill Clinton, democratul care l-a învins, la tradiţionala ieşire pe treptele de est.

Bush va reveni triumfător la ceremonia inaugurală opt ani mai târziu, ca tată al succesorului lui Clinton, George W. Bush.

1961: RICHARD NIXON ŞI JOHN F. KENNEDY

Richard Nixon tocmai pierduse alegerile din 1960 cu mai puţin de 120.000 de voturi în ceea ce a fost cea mai strânsă competiţie prezidenţială din ultimii 44 de ani.

Dar vicepreşedintele care pleca s-a apropiat de Kennedy cu un zâmbet larg, o strângere de mână şi un „mult noroc” audibil, la doar câteva secunde după depunerea jurământului de către democratul învingător.

Nixon a trebuit să aştepte opt ani pentru a depune jurământul în calitate de preşedinte, în timp ce adversarul său democrat învins - vicepreşedintele în exerciţiu Hubert Humphrey - a asistat la ceremonie. Nixon a fost învestit în funcţie a doua oară după ce a câştigat din nou în 1972, dar a demisionat după scandalul Watergate.

1933: HERBERT HOOVER ŞI FRANKLIN D. ROOSVELT

La fel ca Bush, Hoover a participat la o singură învestire în calitate de nou preşedinte înainte de a pierde în faţa unui democrat patru ani mai târziu.

Dar învestirea democratului Franklin Roosevelt din 1933 nu va fi ultima ceremonie pentru Hoover. Hoover va trăi încă 31 de ani şi va asista la depunerea jurământului de către alţi patru preşedinţi, ocupând locuri de onoare la cele două învestiri ale republicanului Dwight D. Eisenhower.

1897: GROVER CLEVELAND ŞI BENJAMIN HARRISON

Grover Cleveland, preşedintele democrat în exerciţiu, a pierdut realegerea în 1888, deşi a obţinut mai multe voturi populare decât fostul senator de Indiana Benjamin Harrison. Totuşi, Cleveland a ajuns să-i ţină umbrela lui Harrison în timp ce republicanul a depus jurământul în timpul învestiri pe ploaie, în 1889.

Ales pentru un al doilea mandat neconsecutiv în 1892, Cleveland avea totuşi să stea solemn în spatele lui William McKinley patru ani mai târziu, la învestirea republicanului din 1897, părăsind preşedinţia în acea zi după ce a pierdut nominalizarea din 1896 a propriului partid. Cleveland a fost singurul preşedinte care a obţinut două mandate neconsecutive până la victoria lui Trump în noiembrie.

Articol recomandat de sport.ro

Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat