Gorbaciov, la 30 de ani de la destrămarea URSS: ”Nu aveam dreptul să acţionez altfel"
Primul preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov a numit perioada de dinainte de a pleca din funcţia de şef al statului drept "zile negre" pentru el, Uniunea Sovietică şi Rusia.
Încercarea de a rămâne preşedinte prin forţă ar fi condus la un conflict civil cu consecinţe imprevizibile, a declarat el sâmbătă agenţiei oficiale de presă TASS, potrivit Agerpres.
"Acelea au fost zilele negre pentru Uniune şi Rusia. Şi zile negre pentru mine, deşi nu mi-am pierdut cumpătul. Am semnat un decret privind demisia preşedintelui URSS, cred că nu aveam dreptul să acţionez altfel", a spus Gorbaciov, în acest interviu cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la demisia sa.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
El a remarcat că "nu am putut opta pentru o variantă prin forţă din două motive".
"În primul rând, în acest caz aş fi încetat să mai fiu eu însumi. Şi, în al doilea rând, o astfel de decizie ar fi presupus un conflict civil acut cu consecinţe imprevizibile. Am considerat că acest lucru nu ar trebui permis", a subliniat primul preşedinte al URSS.
Gorbaciov a precizat că nu este de acord cu opinia că Uniunea Sovietică ar fi putut fi salvată dacă nu ar fi fost decizia sa de a demisiona din funcţia de preşedinte al ţării.
"Imediat după Acordul de la Belovejsk (de la 8 decembrie 1991 prin care a fost dizolvată oficial URSS n.r.), am făcut o declaraţie în care am subliniat că soarta unui stat multinaţional nu poate fi determinată de voinţa liderilor celor trei republici (Rusia, Ucraina şi Belarus n.r.), această problemă ar trebui rezolvată doar prin mijloace constituţionale. Am condamnat apariţia grăbită a acestui document - el nu a fost discutat nici de populaţie, nici de Sovietele Supreme ale republicilor, în numele cărora a fost semnat", a declarat Gorbaciov.
Primul preşedinte al Uniunii Sovietice a amintit că la acea vreme în parlamentele republicilor se discuta un proiect de tratat privind Uniunea Statelor Suverane.
"Trebuie să spun că m-am bazat pe parlamentele alese democratic, deşi Acordul de la Belovejsk nici măcar nu prevedea ratificarea acestui document. Dar în acest moment critic, ele nu şi-au spus cuvântul. Mai mult, ele au luat decizia de a-şi retrage reprezentanţii din Sovietul Suprem al URSS, iar pe 12 decembrie, practic fără discuţii, în aplauze au ratificat Acordul de la Belovejsk. Permiteţi-mi să vă reamintesc, apropo, ce poziţie au adoptat comuniştii ruşi la acea vreme - orice doar să-l răstoarne pe Gorbaciov", a conchis el.
Gorbaciov a demisionat din funcţia de preşedinte al URSS la 25 decembrie 1991 şi în acelaşi timp Uniunea Sovietică a încetat să mai existe, aminteşte TASS.
Într-o declaraţie televizată, el şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al URSS, "având în vedere situaţia care s-a creat odată cu formarea Comunităţii Statelor Independente". După destrămarea URSS (8 decembrie 1991), Sovietul Suprem al RSFSR a proclamat oficial la 25 decembrie 1991 independenţa Rusiei.
Noua formaţiune statală a primit denumirea de Federaţia Rusă, aminteşte Ambasada României la Moscova, pe website-ul oficial.
