Franţa, o putere nucleară, îşi va închide 14 reactoare până în 2035

Închiderea reactoarelor făcând parte dintr-un plan mai amplu al guvernului francez de a reduce până la 50% energia nucleară până în 2035 - în momentul de faţă ponderea fiind de 71,6% în 2017.

Franța are un total de 58 de reactoare repartizate în 19 situri şi se plasează astfel pe locul doi în lume ca număr de reactoare, după Statele Unite (99 de reactoare).

În plus faţă de închiderea "în vara anului 2020" a celor două reactoare de la centrala Fessenheim - din apropierea Germaniei şi Elveţiei -, preşedintele francez a anunţat închiderea altor 12 reactoare. Un minimum de patru și un maximum de şase reactoare vor fi oprite până în 2030, iar reactoarele rămase cel târziu până în anul 2035, mai relatează Agerpres.

Guvernul francez trebuie să respecte şi un alt angajament, acela de a aduce la 40% ponderea energiei produse de energiile regenerabile până în 2030.

Citește și

Mihail Gorbaciov: „Sper ca o cursă a înarmării să poată fi oprită”

Getty

Foto: Centrala nucleară Belleville

În acest scop, sprijinul pentru dezvoltarea energiilor regenerabile va creşte de la cinci miliarde în prezent "la șapte până la opt miliarde de euro pe an", a mai anunţat Emmanuel Macron.

Preşedintele francez s-a referit la o triplare a energiei eoliene terestre şi o multiplicare de cinci ori a celei fotovoltaice solare până în 2030.

Aceste anunţuri se adaugă la închiderea ultimelor patru centrale pe cărbune până în 2022, fapt confirmat încă o dată.

"Creşterea puterii energiilor regenerabile în Franţa este inevitabilă", a conchis Emmanuel Macron, care nu vrea cu toate acestea "să renunţe la energia nucleară".

Prins ca într-o menghină între "Vestele galbene", o mişcare a cetăţenilor iritaţi de creşterea taxelor la combustibili care protestează de peste o săptămână în Franţa, şi promotorii unei tranziţii ecologice rapide, şeful statului francez a prezentat o strategie ce urmăreşte un dublu scop.

"Trebuie să ascultăm protestele de alarmă socială", dar "fără a renunţa la responsabilităţile noastre", deoarece "există şi o alarmă legată de mediu", a spus el.

"Sfârşitul lunii" şi "sfârşitul lumii", "le vom trata pe amândouă", a asigurat Macron, promiţând un mecanism ce vizează evitarea creşterii foarte mări a preţurilor la carburanţi, precum şi o vastă "concertare" privind tranziţia ecologică.

Ministrul tranziţiei ecologice, Francois de Rugy, urmează să primească marţi după-amiază reprezentanţi ai "Vestelor galbene", la cererea lui Emmanuel Macron, a precizat preşedinţia franceză.

În afară de răspunsul la revendicările manifestanţilor, preşedintele este aşteptat să abordeze o altă problemă sensibilă în peisajul energetic francez Franţa: ponderea puterii nucleare.

Abia ales, Emmanuel Macron a vrut să pozeze în campion al luptei pentru mediu şi nu a ezitat să deturneze sloganul de campanie al preşedintelui american Donald Trump, declarând "Make Our Planet Great Again" ("Faceţi planeta noastră din nou măreaţă").

Dar de atunci, Nicolas Hulot, emblematicul său ministru al tranziţiei ecologice şi fervent militant "Verde", a trântit uşa, regretând că "nu a fost ascultat" şi punând la îndoială determinarea guvernului în domeniul ecologic.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă