Explozii la gazoductele Nord Stream. Ucraina acuză un ”atac terorist” al Moscovei. Cum ar putea fi afectată Europa
Ucraina denunță un ”act terorist” al Moscovei, în timp ce oficialii atestă deja un act de sabotaj, după exploziile care au făcut nefuncționale gazoductele Nord Stream din Marea Baltică.
Amploarea pagubelor înseamnă că este puțin probabil ca prin cele două gazoducte Nord Stream să mai poată fi transportat gaz în Europa în această iarnă, chiar dacă ar exista voință politică de a le aduce în funcțiune, au spus analiștii de la Eurasia Group, potrivit Al Jazeera.
„În funcție de amploarea daunelor, scurgerile ar putea însemna chiar o închidere permanentă a ambelor linii”, au scris analiștii Henning Gloystein și Jason Bush.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În prezent, Rusia mai exportă gaze în Europa prin două gazoducte, Naftogaz (prin Ucraina) și TurkStream (spre Turcia), către doar câteva țări.
„Scurgerile de această dimensiune reprezintă un pericol sever pentru siguranță și mediu, în special dacă Rusia nu încetează să pompeze gaz în sistem”, au spus analiștii.
Scurgerile de gaz din conducta avariată Nord Stream 2 din Marea Baltică vor continua câteva zile și poate chiar o săptămână, a spus autoritatea daneză pentru energie.
Navele ar putea pierde flotabilitatea dacă intră în zonă și ar putea exista riscul ca gazele scurse să se aprindă peste apă și în aer, dar nu ar exista riscuri asociate cu scurgerea în afara zonei de excludere.
Act de sabotaj și atac terorist
Scurgerea ar afecta doar mediul din zona în care se află pana de gaz din coloana de apă, dar evacuarea gazului metan cu efect de seră ar avea un impact dăunător asupra climei.
Iar îngrijorările inițiale cu privire la un act de sabotaj se confirmă pe zi trece. Premierul danez Mette Frederiksen a declarat marți seară că scurgerile de gaze din gazoductele Nord Strem 1 și 2 au fost cauzate de ”acte deliberate”.
”Nu există încă informaţii care să ne spună ceva despre cine este responsabil. Nu avem mai multe informaţii decât ceea ce oferim în această seară”, a spus premierul danez.
Autoritățile germane vorbesc, de asemenea, despre un sabotaj, la fel și prim-ministrul Poloniei și chiar președintele Comisiei Europene. Iar Ucraina vorbește fățiș despre un ”atac terorist” al Moscovei.
„Scurgerea de gaze pe scară largă de la Nord Stream 1 nu este altceva decât un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune la adresa UE”, a scris consilierul prezidențial de la Kiev, Mikhaylo Podolyak, pe Twitter.
Rusia vrea să arate ce s-ar putea întâmpla cu gazele norvegiene
Singurul câștigător din această poveste pare a fi Rusia, chiar dacă vorbim, teoretic, despre gaze pentru care Moscova ar fi încasat sume uriașe de bani.
Anders Puck Nielsen, cercetător la Centrul pentru Operațiuni Maritime de la Colegiul Regal Danez de Apărare, a declarat că momentul incidentului de la Nord Stream a fost evident, având în vedere ceremonia de inaugurare a Conductei Baltice, un nou sistem care va aduce gazul Norvegiei în Polonia.
”Cineva a căutat să trimită un semnal că la fel s-ar putea întâmpla ceva și cu gazul norvegian. Dacă ne uităm la cine ar beneficia de fapt de pe urma perturbărilor, de mai mult haos pe piața gazelor din Europa, cred că în prezent există un singur actor care beneficiază de fapt de mai multă incertitudine, și acesta este Rusia”, a spus Puck Nielsen.
La rândul său, Kremlinul a spus că nu a exclus sabotajul, adăugând că este o problemă care afectează securitatea energetică a „întregului continent”.
Scădere bruscă a presiunii, înregistrată luni
Forțele armate danemarce au lansat marți un videoclip care arată bule care se ridică la suprafața Mării Baltice deasupra conductelor Nord Stream și au spus că cea mai mare scurgere de gaz a provocat perturbări la suprafață cu un diametru de peste un kilometru.
Operatorul gazoductului Nord Stream 2 a raportat luni o scădere bruscă a presiunii peste noapte, un purtător de cuvânt sugerând că ar fi putut exista o scurgere.
Aceasta a fost urmată de o declarație a Autorității Daneze pentru Energie, conform căreia probabil că a avut loc o scurgere într-una dintre cele două conducte Nord Stream 2 aflate în apele daneze.
Câteva ore mai târziu, Nord Stream AG, operatorul unei alte conducte de gaz subacvatice din Rusia până în Germania, a declarat că urmărește o scădere a presiunii în Nord Stream 1.
Administrația Maritimă a Suediei a anunțat marți că a avertizat cu privire la două scurgeri pe Nord Stream 1, în apele suedeze și daneze.
Navele trebuie să ocolească zona afectată
Două scurgeri au fost detectate pe conducta Nord Stream 1, care a încetat să livreze gaze către Europa luna trecută, ambele într-o zonă la nord-est de insula daneză Bornholm.
Autoritățile daneze au cerut navelor să rămână departe de Bornholm pe o rază de cinci mile marine după scurgerea din Nord Stream 2, care încă nu a intrat în operațiuni comerciale.
Planul de a-l folosi pentru furnizarea de gaz a fost abandonat de Germania cu câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina în februarie.
Ambele conducte mai conțin gaz sub presiune, dar nu livrează combustibilul în Europa.
Fiecare linie a conductei este formată din aproximativ 100.000 de țevi de oțel acoperite cu beton de 24 de tone, așezate pe fundul mării. Conductele au un diametru interior constant de 1,153 m, conform Nord Stream. Secțiunile se află la o adâncime de aproximativ 80-110 m.
Analiștii și experții spun că astfel de scurgeri sunt foarte rare, iar Nord Stream AG a numit scurgerile de pe trei șiruri ale conductelor de gaz offshore „fără precedent”.
Rețeaua Națională Seismică Suedeză a înregistrat două „eliberări masive de energie” cu puțin timp înainte și în apropierea locației scurgerilor de gaz, a declarat pentru AFP Peter Schmidt, seismolog la Universitatea Uppsala.
Explozii subacvatice raportate de suedezi
Centrul German de Cercetare în Geologie GFZ a declarat marți că un seismograf de pe Bornholm a arătat vârfuri la 00:03 GMT și 17:00 GMT luni, când au avut loc pierderile de presiune.
Bjorn Lund, directorul Rețelei Seismice Naționale Suedeze, a declarat pentru Al Jazeera că a detectat luni două explozii în vecinătatea insulei daneze Bornholm, „foarte aproape” de locația în care autoritățile maritime suedeze au declarat că au loc scurgeri.
Lund a spus că este „foarte clar” că nu a avut loc un cutremur. Rețeaua analizează date pentru a compara exploziile recente cu exploziile pe care marina suedeză le declanșează în apă în timpul exercițiilor de antrenament de lângă coastă.
„Avem destul de multe date despre exploziile în apă... [marina] ne anunță adesea despre detaliile despre asta. Deci, datele de la explozia de ieri sunt foarte asemănătoare. Nu există nicio îndoială că acestea sunt explozii care au loc în apă”, a spus Lund.
