Tot mai multe fraude digitale folosesc inteligența artificială. România se află printre țările în care fenomenul ia amploare
Numărul fraudelor digitale care folosesc inteligența artificială a crescut la nivel global cu 180% în acest an, iar România se află printre țările în care fenomenul ia amploare.
Infractorii își creează identități false și utilizează metode sofisticate pentru a ne înșela. Au apărut însă și aplicații care ne antrenează ochiul să depisteze rapid imaginile trucate.
Fraudele informatice devin tot mai complicate și folosesc inteligența artificială combinată cu sisteme automate, capabile să execute atacuri complexe, fără intervenție umană.
Constatarea vine din partea unei platforme globale specializată în verificarea identității și prevenirea infracțiunilor din mediul digital. Infractorii folosesc tot mai mult imaginile de tip deepfake.
Statistici privind deepfake în România și Europa
Corespondent Știrile PRO TV: „Numărul videoclipurilor și al fotografiilor deepfake a crescut cu 145% în acest an, în România, ceea ce ne clasează pe locul 7 în Europa. Țările în care asemenea imagini sunt cel mai des întâlnite sunt Bosnia-Herțegovina, Macedonia de Nord și Cipru."
1. Bosnia și Herțegovina: 588%
2. Macedonia de Nord: 333%
3. Cipru: 320%
4. Muntenegru: 200%
5. Croația: 188%
6. Polonia: 183%
7. România: 145%
O organizație neguvernamentală a creat o platformă care explică pe înțelesul tuturor ce înseamnă deepfake și cum îl depistăm.
Pe site-ul "detectivulAI" putem analiza o serie de clipuri și fotografii, dintre care unele sunt trucate. De pildă, niște muncitori, la treabă.
Ariana Țepeș, studentă: „Mi-e și frică să mai aleg în momentul de față, dar o să aleg că e real... și am greșit!"
Aflăm și explicația: mișcările muncitorilor sunt anormale, iar corpurile se deformează.
Analiza specialiștilor în inteligență artificială
Mihai Matei, specialist în inteligență artificială: „Fundalul este distorsionat, nu pare natural. De ce nu ne putem da seama? Pentru că de multe ori accesează situații care ne fac să fim emotivi, empatici."
Aici, un tânăr cu proteză la picior se antrenează într-o sală de sport. E real.
Tânără: „Eu zic că e generat de AI... sau nu....”
Reporter: „De ce ați crezut că e generat cu AI?”
Tânără: „Tot așa, din cauza imaginii, că nu era suficient de clară."
Un Elon Musk fără riduri, care mănâncă mititei, sau un bărbat cărând singur pe scări mașina de spălat stârnesc, totuși, neîncredere.
Conținutul deepfake este folosit în social media și aplicații de dating, dar și în situații mai serioase, precum unele contracte.
Nicoleta Ciubotaru, fondator Asociația Artbyte: „Se formează un amalgam de dezinformare totală unde oamenii pot să își piardă chiar și banii și multe multe alte bunuri."
Potrivit platformei specializate în verificarea identității și prevenirii fraudelor digitale, România se află pe locul 16 în Europa în ceea ce privește frecvența fraudelor informatice.
