Cum au ajuns relațiile dintre SUA și Venezuela la punctul fierbinte. Cronologia escaladării conflictului dintre cele țări

Relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost tensionate de decenii, dar în ultimul an conflictele au atins un nivel fără precedent.

Raluca Ionescu-Heroiu

De la sancțiuni economice și acuzații de corupție până la operațiuni militare și desemnarea lui Nicolás Maduro drept „lider terorist global”, escaladarea a transformat relațiile bilaterale într-o criză internațională majoră.

O cronologie detaliată urmărește 26 de ani de tensiuni politice și economice și explică cum au culminat cu evenimentele dramatice din ultimul an, oferind contextul necesar pentru a înțelege actuala situație din Venezuela.

Tensiunile dintre Statele Unite și Venezuela au escaladat dramatic în 2025, după ce Washingtonul a catalogat așa-numitul „Cartel de los Soles” drept o organizație „teroristă” străină, acuzată de oficialii americani că ar avea legături cu președintele Nicolás Maduro. Autoritățile venezuelene au respins acuzați. În uz intern, termenul se referă adesea la oficiali corupți, mai degrabă decât la un singur sindicat criminal organizat. Disputa a coincis cu o prezență militară americană extinsă în Caraibe, cu un avertisment FAA care a determinat companiile aeriene să suspende zborurile și cu confirmarea publică că SUA a autorizat operațiuni sub acoperire în Venezuela, notează crbcnews.com.

Aceste evenimente au readus în prim-plan neîncrederea de lungă durată, rădăcinată în decenii de confruntare politică și economică care datează din timpul președinției lui Hugo Chávez. Mai jos este prezentată o cronologie clară a evenimentelor cheie din 2025 și un context despre cum s-au deteriorat relațiile bilaterale în ultimii 26 de ani.

2025, anul tensiunilor maxime între SUA și Venezuela

10 ianuarie 2025 — Nicolás Maduro este învestit pentru al treilea mandat după alegeri contestate. Statele Unite resping rezultatul și reiterează acuzațiile de fraudă.
Ianuarie 2025 — Președintele Trump revine la putere și revocă Statutul Temporar Protejat (TPS), care proteja aproximativ 600.000 de venezueleni din SUA de deportare.
20 februarie 2025 — SUA desemnează banda Tren de Aragua drept „organizație teroristă străină”. Oficialii americani susțin ulterior că grupul ar avea legături cu conducerea Venezuelei, deși agențiile de informații nu au dovezi concludente care să lege grupul de Maduro.
21 februarie 2025 — Caracas acceptă să coordoneze cu Washingtonul un proces de deportare. Primul grup de migranți este returnat în Venezuela.
26 februarie 2025 — SUA anulează concesiile petroliere aprobate de administrația precedentă.
24 martie 2025 — SUA impun tarife de 25% asupra țărilor care cumpără petrol venezuelean.
8 august 2025 — Washington dublează recompensa pentru informații care duc la arestarea lui Maduro la 50 de milioane de dolari, etichetându-l drept „lider terorist global” al Cartel de los Soles.
2 septembrie – noiembrie 2025 — SUA lansează o campanie maritimă „anti‑drog” în Caraibe și Pacificul de Est, cu cel puțin 21 de atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri, soldate cu peste 80 de victime.
15 octombrie 2025 — Președintele Trump confirmă că a autorizat CIA să desfășoare operațiuni sub acoperire legate de Venezuela.
28 octombrie 2025 — Venezuela suspendă un acord de gaze cu Trinidad și Tobago după ce un vas de război american a vizitat zona.
12 noiembrie 2025 — Venezuela începe exerciții militare naționale.
14 noiembrie 2025 — SUA anunță misiunea „Southern Spear” și desfășoară forțe în apropierea Americii de Sud.
14–16 noiembrie 2025 — SUA deplasează portavionul USS Gerald R. Ford, nave de escortă, mii de militari și avioane F‑35 în Caraibe.
22 noiembrie 2025 — FAA emite un NOTAM care avertizează asupra pericolelor în spațiul aerian venezuelean și raportează interferențe GPS în contextul „activității militare sporite”, determinând mai multe companii aeriene să suspende zborurile.

Cum s-au deteriorat relațiile dintre SUA și Venezuela

Înainte de ascensiunea lui Hugo Chávez, Venezuela și Statele Unite mențineau legături economice substanțiale: companiile americane investeau masiv în industria petrolieră venezueleană, iar până în anii 1920 SUA erau cea mai mare piață de petrol a Venezuelei. Revoluția bolivariană a lui Chávez, începută în 1999, a schimbat această relație: a naționalizat activele petroliere, a expulzat unele firme americane din proiecte noi și a căutat legături mai strânse cu Rusia, China și Iran, acuzând SUA de intenții imperialiste în regiune.

Relațiile s-au deteriorat și mai mult după tentativa scurtă de lovitură de stat împotriva lui Chávez, episod care a adâncit suspiciunile reciproce. După moartea lui Chávez în 2013, Nicolás Maduro a câștigat alegeri contestate și s-a confruntat cu colaps economic, acuzații de corupție și critici internaționale legate de drepturile omului și recul democratic.

Washingtonul a impus restricții viză și sancțiuni financiare ample asupra oficialilor venezueleni și asupra sectoarelor cheie, inclusiv petrol, aur, minerit și bancar. Aceste măsuri, combinate cu gestionarea defectuoasă de lungă durată, au contribuit la lipsuri severe de alimente și medicamente, hiperinflație și exod masiv al venezuelenilor. Inflația raportată a atins maxime în 2019 și a rămas extrem de ridicată în anii următori.

Realegerea lui Maduro din 2018 și alegerile ulterioare au fost puternic contestate de opoziția internă și de multe guverne externe. Liderul opoziției, Juan Guaidó, s-a autoproclamat președinte interimar în 2019 cu sprijinul SUA și al altor state, adâncind impasul politic și generând noi sancțiuni.

Implicații și reacții internaționale

Escaladarea din 2025 — de la desemnarea ca organizație teroristă și măsuri tarifare, la desfășurări militare și operațiuni sub acoperire autorizate — marchează o intensificare semnificativă a politicii americane față de Caracas. Oficialii venezueleni cataloghează acțiunile Washingtonului drept provocări și resping acuzațiile care leagă guvernul de crime organizate. Guvernele regionale și organizațiile internaționale și-au exprimat îngrijorarea privind riscul de destabilizare suplimentară și victime civile.

Canalele diplomatice și mecanismele multilaterale vor fi esențiale pentru reducerea tensiunilor și prevenirea unui conflict militar. Situația rămâne fluidă, iar evoluțiile viitoare vor influența nu doar relațiile bilaterale, ci și securitatea regională și condițiile umanitare în regiune.

Pe 3 ianuarie 2026, preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite au "efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei" şi a declarat că preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi soţia sa au fost capturaţi şi scoşi din ţară.

Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi soţia sa, Cilia Flores, se confruntă cu acuzaţii legate de droguri şi „vor face faţă în curând mâniei depline a justiţiei americane pe pământ American”, a declarat procurorul general al SUA, Pam Bondi, pe platforma X, informează dpa.

Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat: