Deficitul bugetar ajunsese la 9% din PIB în 2024, iar datoria publică urcase spre 59% din PIB, față de doar 35% în 2019.

În absența unor corecții, exista riscul pierderii încrederii investitorilor, creșterii explozive a costurilor de împrumut și al unei crize a datoriei suverane, cel puțin asta au transmis autoritățile.

Astfel, Guvernul și Parlamentul României au adoptat pe parcursul anului 2025 o serie de măsuri fiscale și bugetare de mare amploare, menite să reducă deficitul și să stabilizeze finanțele publice.

Deși multe dintre aceste măsuri au fost nepopulare și au presupus sacrificii pe termen scurt din partea populației și mediului de afaceri, ele au fost justificate de autorități ca fiind necesare pentru a readuce economia pe o traiectorie sustenabilă.

Citește și

ANALIZĂ. Dacă Venezuela devine o putere în producția de petrol, cu ajutorul SUA, Rusia ar avea mult de pierdut

Obiectivele principale ale pachetului fiscal din 2025 au fost creșterea veniturilor bugetare (într-un context în care România avea venituri fiscale foarte scăzute, sub 29% din PIB) și limitarea creșterii cheltuielilor permanente.

S-au vizat atât lărgirea bazei de impozitare și eliminarea unor excepții fiscale, cât și majorarea unor taxe-cheie (TVA, accize, impozite locale), concomitent cu măsuri de digitalizare a administrației fiscale și de combatere a evaziunii. Guvernul a anunțat în acest sens că ANAF a primit un soft care ”detectează fraude carusel”.

În cele ce urmează ȘtirileProTV a sintetizat toate măsurile fiscale adoptate în 2025 și implementate efectiv.

Principalele măsuri fiscale adoptate și implementate în 2025

Modificările privind TVA și accizele

Un pilon major al pachetului fiscal din 2025 l-a constituit creșterea taxelor indirecte.

Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, iar regimul cotelor reduse a fost simplificat și înăsprit. Practic, s-a eliminat cota super-redusă de 5% și cota de 9%, în locul lor fiind introdusă o singură cotă redusă de 11% aplicabilă unei liste mai restrânse de bunuri și servicii de strictă necesitate (alimente de bază, medicamente, apă potabilă și pentru irigații, lemne de foc, cărți și manuale, servicii turistice și culturale etc.).

Prin aceste schimbări, bunuri care anterior erau taxate cu 5% sau 9% TVA au ajuns începând din august să fie taxate cu 11%, crescând astfel prețurile acestor produse. Totuși, s-au prevăzut perioade tranzitorii: de exemplu, livrările de locuințe cu suprafața sub 120 mp și valoare sub 600.000 lei, pentru care se achitaseră avansuri înainte de 1 august 2025, rămân taxate cu 9% până la 1 august 2026.

Simultan, Guvernul a operat și o majorare a accizelor pentru produse accizabile începând cu 1 august 2025. Nivelul accizelor a crescut cu +10% la carburanți (benzină, motorină) și la alcool, cu +3% la tutun și produse din tutun (pe lângă indexările anuale obișnuite), iar la băuturile răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr s-au introdus accize diferențiate, majorate semnificativ (proporțional cu cantitatea de zahăr peste anumite praguri).

De asemenea, tariful pentru rovinietă (taxa de drum) a fost crescut de la 1 septembrie 2025, în special pentru vehiculele de mare tonaj, ca parte a politicii de taxare ecologică a transporturilor.

Scopul acestor creșteri de TVA și accize a fost să sporească veniturile bugetare imediate și să alinieze parțial nivelul taxării consumului la media UE, România având până atunci unele dintre cele mai scăzute încasări din TVA raportat la PIB.

Schimbări la impozitul pe venit, profit și alte taxe directe

Măsurile din 2025 au vizat și impozitele directe.

Deși cota unică de impozit pe venit (10%) s-a menținut formal, s-au restrâns sau eliminat o serie de facilități fiscale sectoriale. În cursul anului 2025 a fost eliminată exceptarea de la impozit a unor categorii de angajați: de pildă, facilitățile fiscale acordate salariaților din construcții și agro-alimentar au fost limitate, astfel încât veniturile ce depășesc un anumit plafon au devenit impozabile.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, aceste modificări au contribuit la o creștere cu 19,5% a încasărilor din impozitul pe salarii și venit pe primele 10 luni din 2025 (față de 2024).

Tot la impozitarea veniturilor personale, a fost introdusă o nouă reglementare pentru câștigurile din criptomonede: de la 1 ianuarie 2026, tranzacțiile cu active digitale vor fi impozitate cu 16% pe profit, eliminând practic regimul anterior mai favorabil (care presupunea un impozit de 10% cu deduceri sau exceptări pentru sume mici).

În ceea ce privește impozitarea profitului companiilor, România a menținut în 2025 cota standard de 16%, însă a introdus un instrument nou: impozitul minim pe cifra de afaceri (ICAS) pentru firmele mari.

Acest impozit specific, aplicabil marilor contribuabili cu profituri impozabile foarte scăzute raportat la venituri, a constat în plata unei cote de 2% din cifra de afaceri pe semestrul I 2025 și de 4% pe semestrul II 2025, suplimentar față de impozitul pe profit obișnuit.

Un sector vizat explicit a fost cel bancar: băncile au fost obligate să achite acest “impozit suplimentar” temporar, calculat ca procent din veniturile bancare, pe lângă impozitul pe profit, ca formă de contribuție excepțională la buget în contextul deficitului ridicat.

Impozitul pe dividende

O modificare importantă privește și impozitul pe dividende. Acesta a cunoscut două trepte de majorare: în anul 2023 fusese deja ridicat de la 5% la 8%, iar cadrul legislativ adoptat în 2025 a prevăzut creșterea în continuare la 10% pentru dividendele distribuite în cursul anului 2025, respectiv la 16% începând cu dividendele plătite din 1 ianuarie 2026. Astfel, România revine practic la nivelul de impozitare a dividendelor din urmă cu peste un deceniu (16%), după o perioadă post-2016 în care se aplicase un regim stimulativ de impozitare redusă.

Această schimbare abruptă (de la 5% la 16% în numai câțiva ani) a determinat mulți acționari să își anticipeze distribuirea profiturilor în 2025, pentru a beneficia de cota de 10%, fenomen reflectat de creșterea cu peste 70% a veniturilor bugetare din impozitul pe dividende față de anul precedent.

Tot la capitolul impozite directe, la finalul lui 2025 autoritățile au regândit și regimul veniturilor din chirii în regim hotelier (platforme tip Airbnb, Booking).

S-a eliminat posibilitatea de impunere în sistem real sau la normă de venit, fiind introdus un regim unic: aplicarea unei cote forfetare de 30% cheltuieli deductibile din venitul brut anual, restul de 70% fiind impozitat ca venit din chirii.

Contribuțiile sociale și măsuri privind pensiile și asistența socială

Măsurile fiscale din 2025 au vizat și baza de contributivitate la asigurările sociale.

O schimbare majoră a fost eliminarea unor excepții la plata contribuției de sănătate (CASS) pentru anumite categorii de persoane. Începând cu 1 august 2025, pensionarii cu pensii peste 3.000 lei lunar au fost obligați să plătească 10% CASS pentru partea din pensie care depășește acest prag.

Până atunci, toți pensionarii erau integral scutiți de CASS, așadar această măsură introduce, de facto, o reducere a pensiilor nete mari (de exemplu, la o pensie de 5.000 lei, se reține CASS 10% pe 2.000 lei, rezultând 200 lei reținere).

În plus, a fost eliminată calitatea de co-asigurat fără plată în sistemul de sănătate: soțiile/soții sau alți membri de familie fără venituri care beneficiau de asigurare medicală gratuită prin intermediul rudelor nu mai sunt acoperiți decât dacă își plătesc individual CASS (prin depunerea Declarației Unice).

Măsuri similare de extindere a bazei de contribuabili au vizat și alte categorii de persoane anterior exceptate: de exemplu, indemnizațiile de șomaj, de creștere a copilului, venitul minim garantat etc. au devenit toate supuse reținerii CASS începând cu plata aferentă lunii august 2025.

Reguli noi pentru PFA-uri și profesii liberale

Pentru persoanele fizice cu activități independente (PFA, profesii liberale), s-a modificat substanțial plafonul de calcul al contribuției la sănătate.

Până în 2024, contribuabilii cu venituri independente peste un anumit prag anual datorau CASS la o bază fixă de 6 sau 12 salarii minime.

Conform noii legi adoptate în septembrie 2025, de la 1 ianuarie 2026 baza anuală de calcul CASS pentru independenți crește la echivalentul a 72 de salarii minime brute.

Aceasta înseamnă practic un plafon mult mai ridicat (de șase ori mai mare decât înainte) până la care se calculează contribuția de sănătate, asigurând că și persoanele cu venituri foarte mari din activități independente vor plăti contribuții proporțional mai mari.

Înghețarea pensiilor și salariilor

Pe partea de cheltuieli sociale, Guvernul a luat decizia dificilă de a îngheța temporar creșterile unor drepturi: pensiile din sistemul public nu au fost indexate la 1 ianuarie 2025 (o abatere de la regula ultimilor ani), iar salariile bugetarilor au fost menținute la nivelul din 2024, fără majorări generale, exceptând unele ajustări punctuale.

Deși neindexarea pensiilor în 2025 a redus cheltuiala comparativ cu scenariul obișnuit, cheltuielile totale cu asistența socială au continuat totuși să crească în termeni nominali (cu 12,7% pe 10 luni), în principal din cauza recalculării unor pensii și a continuării schemelor de compensare la energie pentru populație.

Înghețarea salariilor personalului bugetar a temperat majorarea masei salariale publice (cheltuielile de personal au crescut cu doar 5% față de 2024, sub inflație), Guvernul reducând și unele sporuri sau bonusuri și limitând angajările.

Consiliul Fiscal atrage atenția însă că, chiar și cu aceste măsuri, cheltuielile cu pensiile și salariile au continuat să crească ușor în termeni nominali în 2025, datorită inerției (promoții în cazul personalului, creșteri de pensii deja acordate anterior).

Taxele locale pe proprietăți, autovehicule și noi taxe de mediu

Parlamentul a adoptat în toamna lui 2025 o nouă lege a taxelor locale, cu implementare de la 1 ianuarie 2026, care însă reprezintă tot o măsură asumată în 2025.

Aceasta prevede majorări substanțiale ale impozitelor pe proprietăți imobiliare și mijloace de transport, în vederea alinierii la practici europene (România având încasări foarte mici din aceste surse).

Baza impozabilă a clădirilor rezidențiale va fi actualizată la valori mai apropiate de piață – valorile impozabile din Codul Fiscal urmând a fi multiplicate de 2,68 ori (corespunzător inflației din ultimii ani).

Chiar și cu un mecanism tranzitoriu (valoarea de piață integrală urmând să fie folosită abia din 2027), impozitele pe locuințe vor crește în medie cu aproape 80% față de nivelul actual, conform estimărilor experților.

Nou calcul pentru impozitul pe locuințe

De exemplu, pentru un apartament cu 3 camere în București, impozitul anual ar urca de la 198 lei la 355 lei.

În plus, s-a introdus o suprataxă pentru proprietățile foarte scumpe: pentru clădirile rezidențiale evaluate la peste 2,5 milioane lei, proprietarii vor plăti un impozit suplimentar de 0,9% din valoarea ce depășește acest prag.

Regimul fiscal al terenurilor agricole și al terenurilor deținute de diverse entități a fost și el modificat.

Multe scutiri de impozit pe teren au fost eliminate – de exemplu, terenurile deținute de ONG-uri, de persoane cu dizabilități sau de instituții culturale nu vor mai fi exceptate.

Nou calcul pentru impozitele auto

La impozitele auto, filozofia a fost orientată spre principiul „poluatorul plătește”.

Legea adoptată în 2025 prevede că mașinile electrice – anterior scutite de impozit – vor avea din 2026 un impozit anual simbolic (40 lei), iar cele hibride vor primi doar o reducere de 50% din impozit (față de 100% scutire înainte).

De asemenea, se elimină scutirile pentru vehiculele deținute de ONG-uri. Noul sistem va diferenția mult mai puternic în funcție de capacitatea cilindrică și norma de poluare: de exemplu, pentru un autoturism Euro 0-3 cu motor între 1.6-2.0 litri, impozitul anual va fi 238-297 lei, pe când pentru unul similar Euro 5 va fi 213-267 lei.

În plus, autoturismele de lux, cu valoare peste 375.000 lei, vor suporta și ele o suprataxă anuală de 0,9% din valoarea care depășește acest plafon.

Taxa pe colet

O taxă nouă introdusă în 2025, de natură quasi-vamală, este taxa fixă de 25 lei pe fiecare colet cu valoare sub 150 de euro comandat online din afara UE (platforme precum Shein, Temu, Alibaba, Trendyol etc.).

Această măsură, adoptată în Parlament în toamnă, a avut ca scop atât creșterea veniturilor (și acoperirea costurilor de procesare vamală pentru multitudinea de colete mici), cât și protejarea comerțului intern de influxul de produse foarte ieftine extra-comunitare.

Implementarea efectivă a fost însă amânată pentru 1 ianuarie 2026, din rațiuni administrative (necesitatea pregătirii infrastructurii IT și informarea publicului).

Alte măsuri și stimulente fiscale

În pachetul de măsuri adoptate în 2025 s-au regăsit și câteva prevederi punctuale menite să stimuleze anumite comportamente economice pozitive, chiar dacă accentul general a fost pus pe creșterea taxelor.

De pildă, pentru a încuraja capitalizarea firmelor noi, s-a introdus obligația ca societățile cu venituri peste 400.000 lei anual să aibă un capital social minim de 5.000 lei, iar cele sub acest prag un capital de cel puțin 500 lei la înființare.

Această cerință (valabilă doar pentru firme nou-înmatriculate, cele existente nefiind forțate să-și majoreze capitalul retroactiv) urmărește să asigure un minim tampon financiar și să descurajeze practica înființării de firme cu capital derizoriu care apoi acumulează datorii.

Totodată, s-a impus o limită de deductibilitate de 1% din profit pentru achizițiile de servicii de consultanță și management de la firme afiliate din străinătate.

Această măsură vizează combaterea externalizării artificiale a profiturilor (profit shifting) către companii mamă din paradisuri fiscale prin facturarea excesivă de servicii, forțând multinaționalele să nu mai deducă integral astfel de cheltuieli în scop fiscal peste plafonul stabilit.

Pe de altă parte, unele stimulente fiscale existente au fost menținute, dat fiind rolul lor strategic. De exemplu, scutirea de impozit pe venitul programatorilor din IT a fost păstrată în continuare în 2025 (pentru salarii lunare până la un anumit plafon), autoritățile temându-se că eliminarea bruscă ar afecta competitivitatea acestui sector de vârf. De asemenea, facilitatea similară pentru angajații din construcții și agricultură (0% impozit pe venit) a fost menținută parțial, însă cu restricțiile menționate (plafonare la 10.000 lei și impozitare a diferenței) – ceea ce în practică reduce beneficiul pentru salariile mari

Impactul economic al măsurilor fiscale în 2025

Efecte asupra inflației și prețurilor de consum

Măsurile fiscale implementate în 2025 au avut un impact semnificativ asupra inflației. Pe de o parte, majorările de TVA și accize de la 1 august au produs un șoc de prețuri în a doua jumătate a anului, alimentând o creștere a inflației la final de an.

Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), eliminarea plafonului la prețurile energiei electrice pentru populație în iulie (o altă măsură fiscal-bugetară) împreună cu creșterea TVA și accizelor au urcat rata anuală a inflației la 8,6% în septembrie 2025, față de 5,8% cât era media pe 2024.

Datele INS confirmă că în lunile august-septembrie s-au înregistrat scumpiri accelerate: de exemplu, în iulie 2025 prețurile au crescut cu 2,7% față de iunie, cea mai mare creștere lunară din acest an.

Reintroducerea accizelor majorate la carburanți și băuturi zaharoase a contribuit la scumpirea mărfurilor nealimentare cu 5% într-o singură lună.

Astfel, inflația anuală a urcat înapoi aproape de două cifre (9,9% în septembrie 2025) după ce scăzuse la 5-6% la mijlocul anului.

Impactul asupra consumului populației și nivelului de trai

Consumului privat – principalul motor al creșterii economice în anii precedenți – i s-a aplicat practic o frână puternică în 2025.

Măsurile de înghețare a salariilor bugetare și a pensiilor, eliminarea unor facilități fiscale la salarii și creșterea taxelor au redus venitul disponibil al gospodăriilor.

În plus, inflația ridicată alimentată de scumpiri a erodat puterea de cumpărare. Comisia Europeană notează că adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în vara lui 2025 a dus la scăderea încrederii și a cheltuielilor populației, astfel că în trimestrul III consumul privat a stagnat sau chiar s-a contractat ușo.

Pe ansamblul anului, CE prognozează o creștere economică aproape nulă (+0,7% în 2025), explicând că ajustarea fiscală necesară diminuează consumul privat și public și generează un mediu economic mai auster.

Aceasta reprezintă o revizuire drastică față de așteptările de la începutul anului, semn că efectele pachetului fiscal asupra cererii interne sunt considerabile.

Consiliul Fiscal subliniază și el că ajustarea bugetară nu se poate face fără costuri, veniturile populației fiind afectate pe termen scurt, ceea ce generează nemulțumiri sociale.

În termeni concreți, populația a resimțit efectele combinate ale măsurilor în special începând cu toamna lui 2025. Creșterea prețurilor la alimente, energie și combustibili (ca urmare a TVA și accizelor mai mari) a obligat gospodăriile să își reducă din alte cheltuieli. Cei aproximativ 200.000 de pensionari cu pensii peste 3.000 lei au văzut o diminuare netă a veniturilor lunare cu 5-200 lei (în funcție de cuantum), odată cu reținerea CASS.

Efecte asupra investițiilor și mediului de afaceri

Reacția mediului de afaceri la noile măsuri fiscale a fost mixtă.

Pe de o parte, numeroase asociații patronale au criticat creșterea poverii fiscale și introducerea unor impozite noi (precum impozitul minim pe cifra de afaceri), avertizând că România riscă să devină mai puțin atractivă pentru investiții, mai ales în comparație cu țările din regiune.

Impozitul pe cifra de afaceri a fost perceput drept o deviere de la principiul profitului impozabil și un potențial descurajator al firmelor cu marje mici, fermierii fiind printre cei care au reclamat că le sunt afectate afacerile la limită de profitabilitate.

De asemenea, creșterea accizelor la carburanți a ridicat costurile de transport și producție în industrie și agricultură, punând presiune pe prețuri și marje. Sectorul bancar, vizat de taxa suplimentară temporară, a indicat că acest cost va diminua capitalul disponibil pentru creditare și poate duce la rate ale dobânzilor puțin mai mari pentru clienți, deși efectul direct a fost relativ mic dat fiind profitabilitatea ridicată a băncilor în ultimii ani.

Pe de altă parte, investitorii au salutat în linii mari angajamentul autorităților de a corecta dezechilibrele macroeconomice.

Agențiile internaționale de rating, care monitorizau atent deficitul României, au menținut ratingul de țară în categoria “investment grade” după adoptarea pachetului fiscal, semn că au apreciat seriozitatea măsurilor.

Evoluția veniturilor bugetare și a deficitului fiscal

La nivel macro, efectul imediat al măsurilor adoptate în 2025 a fost o ameliorare modestă, dar notabilă a deficitului bugetar.

Execuția bugetului general consolidat arată că după 10 luni din 2025 deficitul era de 108,9 miliarde lei (5,72% din PIB), foarte ușor sub nivelul de 109,4 miliarde (6,22% din PIB) din aceeași perioadă a anului trecut.

Diferența procentuală (0,5 pp din PIB) indică o încetinire a deteriorării finanțelor, deși nu o corecție dramatică.

Obiectivul Guvernului este să încheie anul 2025 cu deficit 8,4% din PIB (față de 9,3% în 2024) și să îl reducă ulterior la 6,2% în 2026, pentru a readuce treptat indicatorul sub plafonul UE de 3% în anii următori.

Consiliul Fiscal consideră realizabilă ținta de deficit de 8,4% pe 2025, deși ambițioasă, cu condiția absorbției integrale a fondurilor UE planificate și a aplicării stricte a noilor legi fiscale.

În concluzie, măsurile fiscale din 2025 și-au atins parțial scopul pe termen scurt: deficitul pare a fi fost plafonat și ușor redus, veniturile statului au crescut considerabil în procente, iar piețele financiare au reacționat pozitiv, scăzând costul de finanțare al datoriei României.

Pe termen mediu însă, reușita depinde de menținerea direcției.

Consiliul Fiscal avertizează că ajustarea trebuie să continue și după 2025, altfel deficitul riscă să rămână la niveluri nesustenabile (6-7% din PIB).

Dacă măsurile adoptate în 2025 vor fi implementate consecvent, există șanse ca România să evite o criză fiscală și să revină pe un drum de creștere economică sănătoasă: prognozele indică o accelerare a PIB la 2%+ în 2027 odată cu atenuarea consolidării fiscale, inflație readusă în țintă și un mediu de afaceri mai stabilizat.

Cu toate că anul 2025 a fost dificil, el poate reprezenta, retroactiv, anul de turnură în politicile fiscale ale României – de la laxitatea care a generat deficite record, la disciplina necesară pentru a asigura echilibrele macroeconomice pe termen lung.

Articol recomandat de sport.ro

„Merită să-ți sacrifici copilăria pentru o medalie?” Fosta gimnastă, Monica Roșu, a răspuns fără ezitare, la Poveștile Sport.ro