Ce spun analiștii despre retragerea SUA din acordul nuclear iranian: „Este cea mai proastă veste adusă României”
Preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din acordul cu Iranul, aruncând în incertitudine stabilitatea Orientului Mijlociu, dar şi relaţiile transatlantice.
În replică, Teheranul a ordonat agenţiei sale atomice să fie pregătită să reînceapă producţia de uraniu îmbogăţit. Atât iranienii, cât şi europenii, s-au declarat dispuşi să rămână în continuare în acord, dar nu e clar în ce măsură va fi posibil. Şi asta deoarece americanii vor impune din nou sancţiuni nu doar Iranului, ci şi companiilor care fac afaceri cu această ţară.
Donald Trump, președintele SUA: „Statele Unite se vor retrage din acordul nuclear cu Iranul. Nu vom permite unui regim care scandează „Moarte Americii" să obţină acces la cele mai periculoase arme din lume.”
Potrivit lui Donald Trump, acordul încheiat în 2015 de SUA, Rusia, China, Regatul Unit, Franţa şi Germania cu Iranul, a fost negociat greşit de la început şi a permis Teheranului să continue programul de înarmare cu rachete capabile să transporte focoase nucleare. Mai mult, subliniază Trump, acordul n-a împiedicat Teheranul să finanţeze terorismul şi să destabilizeze Orientul Mijlociu.
Concret, retragerea din acord înseamnă reinstaurarea sancţiunilor economice împotriva regimului controlat de ayatolahul Khamenei, dar şi împotriva oricărei țări complice cu Teheranul.
Potrivit Trezoreriei americane, vor fi reactivate sancţiunile asupra sectorului petrolier iranian, asupra exporturilor aeronautice şi a comerţului cu metale preţioase.
Imediat după anunţ, liderii francez, german şi britanic au semnat o declaraţie comună în care arată că ţările lor rămân părţi ale acordului nuclear.
Nic Robertson, corespondent CNN: „Cei trei lideri îşi exprimă regretul şi îngrijorarea, după ce au luat notă de decizia preşedintelui Trump. Sunt termeni foarte fermi şi, paradoxal, Marea Britanie, Franța şi Germania se regăsesc acum mai aproape de poziţia Rusiei în acesta problemă. Aşadar se căsca o falie uriaşă între SUA şi aliaţii lor europeni-cheie.”
Dan Dungaciu, analist de politică externă: „O tensionare a relaţiilor dintre America şi UE este vestea cea mai proastă care poatea să i fie adusă României, pentru că România nu a exersat tipul ăsta de diplomaţie. România trebuie să înveţe să joace în acest mediu care este extrem de inconfortabil, iar pentru preţul petrolului avem toate datele geopolitice să crească."
Premierul israelian s-a grăbit, în schimb, să-şi exprime satifactia faţă de „decizia curajoasă" a preşedintelui Trump.
Benjamin Netanyahu, premierul israelian: „După semnarea acordului, am asistat zi de zi la amestecul Iranului în Irak, Liban, Yemen, Gaza şi mai ales, în Siria, unde Teheranul încearcă să-şi stabilească baze militare din care să atace Israelul.”
De altfel, chiar marți seara aviaţia israeliană a bombardat un depozit de arme şi rachete, stocate în Siria de miliţiile pro-iraniene. Mai mult, după ce a detectat activităţi neobişnuite ale forţelor iraniene din Siria, armata israeliană a fost plasată în stare de alertă: o parte dintre rezervişti au primit ordine de mobilizare, iar autorităţile locale au deschis adăposturile antiaeriene din nordul ţării.
Dincolo de argumente şi ameninţări reale, în opinia multora, pe Donald Trump îl mână în lupta dorinţa de a destrăma complet moştenirea administraţiei Obama. Pe plan global, efectele se resimt deja la pompa: barilul de petrol a trecut de 70 de dolari, pentru prima dată după 2014.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: acord nuclear, donald trump,
