Ce spun analiștii despre criza politică din Franța: „E foarte dificil să te mobilizezi împotriva unui guvern inexistent”

În caz contrar, situația va fi extrem de complicată pentru Franța. Liderul de la Elysee sugerează că ar putea dizolva din nou Adunarea Națională și organiza alegeri legislative anticipate. Însă, tot mai multe voci cer demisia președintelui francez.

Într-o postare pe X, Sébastien Lecornu a dat asigurări că poartă negocieri intense în cele 48 de ore puse la dispoziție de Emmanuel Macron. A discutat cu șefii ambelor camere ale Parlamentului, iar miercuri urmează să aibă întâlniri cu toți liderii partidelor din legislativul francez. „Îi voi raporta apoi concluziile mele președintelui Republicii”, a mai scris premierul.

Marta Lorimer, lector Politici Europene, Universitatea Cardiff: „Probabil că starea de spirit a electoratului francez arată că lumea s-a cam săturat. Franța nu a mai avut un Parlament funcțional de aproximativ trei ani. În 2022, au avut alegeri legislative care au readus un Parlament ce abia atârna, timp de câțiva ani. Au avut un guvern minoritar, iar apoi alte alegeri în 2024, care au dus iarăși la un Parlament dezechilibrat. Drept urmare, de atunci francezii nu au mai reușit să aibă un guvern stabil.”

Extrema dreaptă cere cu insistență o nouă rundă de alegeri legislative.

Citește și

Criza din Franța se îndreaptă spre noi alegeri anticipate. Oamenii s-au săturat: „Politicienii sunt ca niște șobolani”

Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreaptă Rassemblement National:
„Poporul francez nu este problema, ci soluția. Îi cer solemn președintelui Macron, în numele milioanelor de francezi care nu mai pot tolera această instabilitate, în numele oamenilor de afaceri foarte alarmați de situație, să ne întoarcem la urne cu o nouă rundă de alegeri legislative și să permitem poporului să aleagă o majoritate.”

Iar extrema stângă vrea cu orice preț demisia liderului de la Elysee. Și fostul premier Gabriel Attal, cândva un apropiat al lui Emmanuel Macron, a surprins prin criticile aduse președintelui francez.

Gabriel Attal, Renaissance, partidul președintelui Macron: „Trăim clipe grele. Ca mulți francezi, nu înțeleg deciziile președintelui. Președintele a încercat de trei ori același lucru în ultimul an. Cred că putem încerca altceva.”

De altfel, Emmanuel Macron s-a declarat pregătit „să-și asume responsabilitatea”, dacă și negocierile de miercuri eșuează. Prin acest mesaj, oficialul pare să sugereze o nouă dizolvare a Adunării Naționale, după cea din 2024, comentează analiștii. Problema este că alegerile anticipate de anul trecut au condus la un Parlament și mai fragmentat.

Emile Chabal, profesor de Istorie Contemporană, Universitatea din Edinburgh: „Cred că în Franța se întâmplă de ceva vreme un fel de paralizie nu doar instituțională, ci și socială. Mișcările sociale, grevele, agitațiile și mobilizările care ar fi urmat să aibă loc în acest an au fost lăsate la o parte, căci până la urmă este foarte dificil să te mobilizezi împotriva unui guvern inexistent.”

Francezi: „Sinceră să fiu, nu-mi pasă ce se întâmplă! Nici nu mai urmăresc știrile. Suntem sătui.” (...)

„Ce ar trebui să se întâmple acum e ca toată lumea să se așeze o dată pentru totdeauna la masă și să se străduiască să găsească un compromis funcțional.”

În tot acest timp, problema reducerii deficitului bugetar și a necesității unor măsuri de austeritate continuă să preseze Franța.

Dr. Douglas Yates, specialist în științe politice: „În acest moment, Franța este mustrată de creditorii săi pentru că cheltuiește prea mult. Deficitul său anual este mare, aproape de 5%. Iar cifra ‘magică’ pentru Europa este de 3% din PIB.”

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”