Ce se întâmplă dacă nu se acordă împrumuturi de reparații pentru Ucraina. Planurile alternative care se află pe masa UE

62562147
Getty

Liderii UE caută neîncetat soluții pentru a menține sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei, după ce planul său principal - un împrumut uriaș de reparații bazat pe activele rusești înghețate - riscă să se împotmolească, arată o analiză Euronews.

Comisia Europeană a primit mandatul de a prezenta, în următoarele săptămâni, mai multe variante pentru finanțarea Kievului, într-un moment în care ajutorul american scade vizibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că țara sa are nevoie de fonduri „chiar de la începutul anului viitor”, pentru a-și menține capacitatea de apărare și a evita prăbușirea economiei.

Planul ambițios al Bruxelles-ului: un împrumut de 140 de miliarde de euro

Propunerea principală a Comisiei Europene prevede folosirea activelor blocate ale Băncii Centrale a Rusiei - în mare parte depozitate la Bruxelles, în instituția financiară Euroclear - pentru a emite un împrumut de aproximativ 140 de miliarde de euro destinate Ucrainei.

Mecanismul ar funcționa astfel: Euroclear transferă activele către Comisie, aceasta emite împrumutul către Kiev, iar datoria ar urma să fie rambursată în viitor, din eventuale plăți de reparații de război pe care Rusia le-ar face Ucrainei.

Bruxelles-ul insistă că schema este „legal solidă”, însă recunoaște că este una „complexă și delicată”, conform Euronews.

Obstacole legale și politice

Planul s-a lovit deja de opoziția Belgiei, statul unde se află cea mai mare parte din fondurile înghețate. Guvernul de la Bruxelles cere garanții suplimentare, temându-se că ar putea deveni ținta represaliilor Moscovei.

Banca Centrală Europeană și mai mulți juriști europeni au ridicat, de asemenea, semne de întrebare privind legalitatea confiscării activelor suverane ale unui stat străin, măsură care ar putea încălca dreptul internațional.

La acestea se adaugă și confuzia privind sumele exacte. Estimările vorbesc despre 210 miliarde de euro în total, dar nu există date publice și verificate privind locația și valoarea exactă a activelor.

Variantele aflate pe masa liderilor europeni

În cazul în care „împrumutul de reparații” nu va putea fi pus în aplicare, Comisia Europeană ia în calcul mai multe alternative:

Datorie comună europeană – emiterea de obligațiuni garantate colectiv de statele membre, similară mecanismului folosit în pandemie pentru fondul NextGenerationEU. Ideea este susținută de Franța și Polonia, dar respinsă de Germania și Olanda, care nu doresc să-și asume noi datorii comune.

Acorduri bilaterale directe – fiecare stat membru ar putea oferi individual sprijin financiar sau militar Ucrainei. Această variantă ar evita blocajele politice la nivelul UE, dar ar slăbi coeziunea europeană și ar duce la diferențe mari între contribuții.

Un împrumut interimar – o soluție temporară, pe șase luni, care să asigure finanțarea de urgență pentru Kiev până la o decizie definitivă.

O cursă contracronometru

Fără o decizie rapidă, Ucraina riscă să intre în 2026 fără un mecanism de sprijin clar din partea UE, exact când Washingtonul își reduce implicarea financiară.

„Dacă nu găsim o soluție până în decembrie, sprijinul european pentru Ucraina intră într-o zonă de risc real”, avertizează diplomați europeni citați de Euronews.

Liderii Uniunii vor reveni asupra subiectului la summitul din decembrie, considerat „momentul de cotitură” al strategiei europene pentru Ucraina.

Pentru Bruxelles, miza este dublă: salvarea Ucrainei și, totodată, păstrarea credibilității Uniunii Europene ca actor global capabil să răspundă coerent în fața agresiunii ruse.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă
FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă
Citește și...
62500328
Un aliat al lui Putin amenință Occidentul că va folosi „terifiantele” rachete rusești Oreșnik „dacă lucrurile o iau razna”

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că are nevoie de sistemul rus de rachete Oreshnik pentru a intimida statele vecine.

62587865
Rusia a lovit Ucraina mai intens ca oricând, de la începutul războiului. Atacurile au vizat infrastructura energetică

Rusia a lansat mai multe rachete asupra Ucrainei în octombrie decât în orice altă lună, cel puţin de la începutul anului 2023, în atacuri nocturne care au vizat în special reţeaua electrică, potrivit unei analize a datelor ucrainene realizate de AFP.

62587864
„Armele Apocalipsei” ale lui Vladimir Putin. Istoric britanic: „Sunt prea puternice pentru a fi folosite”

Istoricul britanic Mark Galeotti descrie armele Poseidon și Burevestnik drept „arme ale Apocalipsei” și explică faptul că sunt proiecte concepute mai degrabă pentru descurajare și propagandă decât pentru a fi folosite în luptă.

Recomandări
Drona constanta 050626
Drona explodată în Portul Constanța ar putea fi primul atac al Rusiei împotriva unui stat NATO. N-am știut să ne apărăm

„Cu drona în coastă”, partea a II-a. O dronă militară încărcată cu explozibil a intrat noaptea, nedetectată, în Portul Constanța și a ajuns la doar câțiva metri de un petrolier. Patru luni mai târziu, autoritățile încă nu au explicat cum a fost posibil. 

Vlcsnap 2026 09 27 16h52m59s871
DNA arată traseul șpăgii de 450.000 euro din România către expertul sloven. Însemna 2% dintr-un proiect energetic în Harghita

Expertul sloven acuzat de DNA că ar fi pretins o jumătate de milion de euro mită de la firma care construiește în România unul dintre cele mai mari sisteme de baterii de stocare a energiei electrice a fost arestat preventiv. 

Imago0303264777h
Premierul desemnat Siegfried Mureșan dezvăluie motivul pentru care nu l-a mai pus pe Cătălin Predoiu ministru

Premierul desemnat Siegfried Mureşan a explicat într-un interviu pentru Cotidianul de ce Cătălin Predoiu, ministru în Cabinetul Bolojan, nu se regăseşte în Guvernul său şi cum a fost aleasă Andrea Chiş pentru portofoliul Justiţiei.