BBC: Ce a obţinut - şi ce nu a obţinut - Viktor Orban de la Donald Trump
La prima vedere, vizita prim-ministrului ungar a fost exact ceea ce şi-a propus când a plecat la Washington: laude din belşug şi o scutire de la sancţiunile pentru aprovizionarea cu petrol, gaze şi energie nucleară din Rusia.
Şi toate acestea cu doar cinci luni înainte de alegeri dificile pentru Viktor Orban. Totuşi, dacă privim mai atent, imaginea nu este atât de clară. Partea americană a încheiat un acord comercial dur şi costisitor pentru Ungaria, comentează BBC într-o corespondenţă din Budapesta.
Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește cea mai mare problemă a lui Viktor Orban: încheierea războiului din țara vecină, Ucraina, și, odată cu acesta, a umbrei lungi pe care conflictul o aruncă asupra Ungariei.
Să ne uităm mai întâi la victoria-cheie a lui Orban – o scutire de sancțiuni din partea SUA, despre care un oficial al Casei Albe a declarat pentru BBC că este limitată la un an, deși Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a spus că va fi pe termen nelimitat.
Perioada de timp este interesantă. Trump dorește în mod clar să-și ajute prietenul să câștige alegerile din aprilie. Iar scutirea se potrivește parțial cu cererea Comisiei Europene adresată tuturor statelor membre de a înceta importul de petrol, gaze și combustibil nuclear din Rusia până la sfârșitul anului 2027.
Dependență energetică și mize economice
Din perspectiva UE, ceea ce lipsește este un angajament politic din partea lui Orban de a îndeplini această cerere – un angajament asumat și îndeplinit, în schimb, de guvernul ceh. Iar UE încearcă să înăsprească sancțiunile energetice, spre furia Ungariei și Slovaciei.
Departe de atenția mass-media, compania energetică maghiară MOL a modernizat două dintre rafinăriile sale – Százhalombatta în Ungaria și Slovnaft în Bratislava – pentru a prelucra țițeiul Brent în locul țițeiului Urals, cu conținut ridicat de sulf, care circulă prin conductele rusești.
Vineri, MOL a declarat că 80% din necesarul său de petrol ar putea fi importat prin conducta Adria din Croația, deși cu costuri logistice și riscuri tehnice mai mari.
Așadar, argumentul lui Orban, care l-a impresionat atât de mult pe Trump, potrivit căruia Ungaria, ca țară fără ieșire la mare, nu are altă alternativă la petrolul rusesc, s-ar putea să nu fie întru totul adevărat.
În total, Ungaria și Slovacia au plătit împreună Rusiei 13 miliarde de dolari pentru petrolul său între invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 și sfârșitul anului 2024.
Perioada de un an acordată de SUA reprezintă totuși o pauză valoroasă pentru gospodăriile maghiare în această iarnă.
Orban a declarat reporterilor pro-guvernamentali care l-au însoțit la Washington că, în caz contrar, facturile la utilități „ar fi putut crește de până la trei ori în decembrie”. Limitarea acestor facturi prin diverse mijloace a fost un element central al popularității sale în Ungaria începând din 2013.
În temeiul derogării acordate de SUA, Ungaria poate continua să cumpere gaz rusesc prin conducta Turkstream, care traversează Balcanii, și să plătească pentru acesta în valută forte (185 de milioane de dolari numai în august), profitând de o lacună legislativă bulgară.
Orban a acceptat, pe de altă parte, să cumpere GNL din SUA în valoare de 600 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg.
Energia nucleară și noul echilibru strategic
O altă parte importantă a acordului cu Washingtonul este energia nucleară.
Ungaria a acceptat să cumpere bare de combustibil nuclear din SUA pentru centrala Paks 1 (la un cost de 114 milioane de dolari), în paralel cu cele cumpărate de la Rosatom din Rusia și Framatome din Franța.
Planurile Rusiei de a finanța și construi extinderea centralei nucleare – proiectul Paks 2 – au fost mult întârziate de probleme tehnice și de licențiere. Acordul SUA de a ridica toate sancțiunile nucleare asupra Ungariei ar putea contribui la reluarea proiectului, dar problemele spinoase rămân.
Ungaria a acceptat, de asemenea, să cumpere tehnologie americană pentru a extinde stocarea pe termen scurt a combustibilului nuclear uzat la Paks, pentru o sumă cuprinsă între 100 și 200 de milioane de dolari.
Centrala nucleară Paks 1 a fost construită de Uniunea Sovietică în anii 1980 și furnizează aproximativ 40% din necesarul de energie electrică al Ungariei.
Poate că cea mai importantă parte a acordului a fost angajamentul Ungariei de a cumpăra până la 10 reactoare nucleare modulare mici din SUA, pentru o sumă cuprinsă între 10 și 20 de miliarde de dolari.
Ungaria are nevoie de energie electrică pentru a alimenta imensele fabrici de baterii chinezești construite în toată țara. Centralele nucleare mici sunt mai puțin afectate de întârzierile în construcție și sunt mai ușor de autorizat.
Dependența energetică, doar schimbată de direcție
În cele din urmă, se discută și un acord de swap valutar – similar cu un acord recent între SUA și Argentina pentru susținerea peso-ului – în baza căruia băncile centrale din SUA și Ungaria pot schimba valute. Acest lucru ar însemna că, în cazul unei viitoare crize financiare în Ungaria, banca centrală a SUA ar putea furniza dolari Budapestei, ceea ce ar spori securitatea financiară în Ungaria.
Pe scurt, Ungaria a încheiat un acord pentru a cumpăra gaz, energie nucleară și sisteme de armament nespecificate din SUA, în schimbul unei derogări temporare de la sancțiunile SUA asupra petrolului și gazului rusesc.
Nu a obținut, în schimb, o nouă dată pentru un potențial summit Trump–Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.
Criticii spun că dependența energetică de Rusia este înlocuită de dependența energetică de SUA. Guvernul Orban susține însă că realizează o mai mare diversitate a aprovizionării.
AFP
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: donald trump, intalnire, Viktor Orban,
