Ce înseamnă reducerea prezenței militare a SUA în România. „Un semnal prost transmis Rusiei”
Statele Unite urmează să-și reducă prezența militară pe frontul de est al Europei, în plin Război în Ucraina, vizată în primul rând de această decizie fiind România.
Însă un oficial NATO evocă o simplă „ajustare” a dispozitivului american, care nu va împiedica forțele americane să rămână „mai importante” decât înainte de 2022, relatează AFP.
Aproximativ 85.000 de militari americani sunt staţionaţi în Europa, dintre care 20.000 trimişi ca întărire după invazia rusă la scară mare a Ucrainei, la 24 februarie, potrivit Departamentului american al Apărării.
„Redimensionarea forţelor americane este rezultatul unor noi priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate în februarie”, a subliniat într-un comunicat Ministerul român al Apărării.
Această decizie „a luat de asemenea în calcul faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe flancul de est”, adaugă el.
Un „semnal prost” transmis Moscovei
Este vorba despre o ajustare care nu va împiedica forţele americane să rămână „mai importante” decât în 2022, a reacţionat, intervievat de AFP, un oficial NATO, subliniind că Alianţa a fost informată în prealabil şi că „ajustările” prezenţei americane în Europa „nu sunt neobişnuite”.
Însă, în opinia unui fost consilier în securitate naţională al preşedinţiei române, George Scutaru, este vorba despre „un semnal prost transmis Rusiei” cu privire la regiunea Mării Negre.
„Rusia ar putea considera că Marea Neagră nu este atât de importantă pentru interesele americane în Europa”, a declarat el AFP, apreciind că ea va fi astfel „încurajată să încerce să exercite presiuni mai mari, mai ales asupra României, folosind drone, incursiuni în spaţiul aerian”.
George Scutaru, care conduce centrul de reflecţie New Strategy Center, le cere aliaţilor europeni să transmită „un semnal de solidaritate” şi „poate să se gândească să-şi consolideze prezenţa militară, pentru a compensa”, citând Franţa, cu o zi înaintea unei vizite a ministrului francez al Apărării Catherine Vautrin în România.
Ministrul polonez al Apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a dat asigurări, la rândul său, în faţa presei, că Varşovia „nu a primit nicio informare (...) cu privire la o reducere a contingentului în Polonia”.
Concret, în România, Statele Unite urmează să suspende rotaţia unei brigăzi, a precizat Ministerul român al Apărării.
„Nu vorbim despre o retragere a forţelor americane, ci despre încetarea rotirii unei brigăzi care avea elemente în mai multe ţări NATO, inclusiv în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria”, a anunţat într-o conferinţă de presă ministrul român al Apărării Ionuţ Moşteanu.
„Aproximativ 900-1.000 de militari americani vor rămâne în România, contribuind la descurajarea oricărei ameninţări şi reprezentând o garanţie a angajamentului Statelor Unite faţă de securitatea regională”, a subliniat el.
Potrivit ultimelor statistici disponibile, 1.700 de militari americani sunt desfăşuraţi, în prezent, în România.
Experții avertizează asupra riscurilor pentru Europa
„Capacităţile strategice rămân neschimbate”, a declarat Ionuţ Moşteanu, precizând că „sistemul apărării aeriene de la Deveselu rămâne deplin operţional. Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esenţial al operaţiunilor aeriene şi cooperării aliaţilor, baza de la Mihail Kogâlniceanu continuă să fie dezvoltată, iar steagul american va rămâne prezent în aceste trei locuri”.
„Un grup aerian de luptă va rămâne în baza Kogălniceanu, aşa cum era înaintea declanşării conflictului în Ucraina”, a anunţat el.
El a subliniat că decizia americană era „o evoluţie previzibilă pe care noi am anticipat-o toţi” şi a amintit că Europa a început să investească mai mult în propriul armament şi a „decis să-şi ia apărarea în mână”.
Însă, decizia americană „va slăbi” securitatea României, un „stat în prima linie”, avertizează pe X un istoric american, Phillips Payson O'Brien, profesor de Studii Strategice la Universitatea St Andrews, în Scoţia.
„Trezeşte-te, Europo, Statele Unite nu te vor apăra împotriva Rusiei”, trage el un semnal de alarmă.
