Alegeri în Republica Moldova. Votul va arăta dacă țara rămâne pe drumul european sau se întoarce spre Moscova - The Guardian
Moldova va vota duminică în cadrul alegerilor parlamentare pe care preşedintele său le-a descris drept cele mai importante din istoria acestei ţări, arată o analiză The Guardian.
Viitorul Moldovei, o ţară cu 2,4 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, este urmărit cu atenţie pe întreg continentul. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna aceasta că Moldova are nevoie de sprijin pentru a preveni intrarea sub influenţa Rusiei, soartă care a lovit deja Georgia şi Belarus.
„Europa nu îşi poate permite să piardă şi Moldova”, a declarat el în faţa Adunării Generale a ONU de la New York.
Moldova a dobândit un rol disproporţionat pe scena diplomatică datorită proximităţii sale faţă de Ucraina şi alianţa NATO, prin graniţa cu România, dar şi datorită traiectoriei sale. În 2021, Moldova a ales cu o majoritate confortabilă partidul pro-european şi pro-occidental Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu.
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Moldova a depus cererea de aderare la UE, a obţinut statutul de candidat în timp record şi speră acum să adere la uniune până în 2030.
Un vot în umbra Moscovei
Maia Sandu a fost realeasă preşedinte în alegerile de anul trecut, dar un referendum pentru aderarea ţării la UE a fost câştigat cu o majoritate foarte mică, ridicând semne de întrebare cu privire la direcţia pe termen lung a Moldovei.
Ambele scrutine au fost marcate de acuzaţii de interferenţă rusă, inclusiv o schemă masivă de mituire a alegătorilor, care se spune că a fost orchestrată de un interpus pro-rus, în cadrul căreia s-ar fi transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, adică aproximativ 10% din electoratul activ.
Acum, sondajele sugerează că partidul PAS al lui Sandu se confruntă cu o provocare serioasă din partea partidelor de opoziţie pro-ruse sau pro-europene doar cu numele, care i-ar putea nega majoritatea parlamentară.
Fără o majoritate solidă, guvernul ar putea avea dificultăţi în a finaliza reformele economice şi politice exigente necesare pentru aderarea la UE, în timp ce continuă să se confrunte cu sărăcia profundă, inflaţia persistentă şi un număr relativ mare de refugiaţi ucraineni.
Maia Sandu a susţinut că un guvern favorabil Moscovei ar fi folosit ca „rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra UE”, un argument pe care liderii europeni par să îl susţină. În cadrul unei vizite extrem de simbolice la Chişinău, luna trecută, alături de liderii Franţei şi Germaniei, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat: „Nu poate exista o UE sigură, o Polonie, o Franţă şi o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”.
Formațiunile și oamenii politici care se înfruntă în alegerile din Moldova
Maia Sandu, absolventă a Universităţii Harvard şi fostă funcţionară a Băncii Mondiale, a fondat în 2016 partidul reformist de centru-dreapta PAS. Unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi este Dorin Recean, economist pro-occidental şi fost ministru de interne, care a devenit prim-ministru în februarie 2023, notează jurnaliștii britanici.
Partidul PAS se confruntă cu o provocare dificilă din partea Blocului Patriotic, o alianţă de partide de stânga, pro-ruse, din care face parte fostul preşedinte al Moldovei, Igor Dodon, pe care Sandu l-a înlăturat din funcţie în 2020. Blocul Patriotic susţine că integrarea europeană reprezintă o ameninţare la adresa independenţei Moldovei şi doreşte strângerea legăturilor cu Rusia.
Având în vedere rezultatele atât de strânse, rolul partidelor mai mici ar putea fi crucial, arată analiza The Guardian. Blocul Alternativa, ai cărui lideri îi includ pe primarul Chişinăului, Ion Ceban, şi pe candidatul la alegerile prezidenţiale din 2024, Alexandru Stoianoglo, încearcă să mobilizeze alegătorii centrişti deziluzionaţi de actuala putere. Pro-european ca faţadă, „Alternativa” acuză guvernul că nu a reuşit să garanteze drumuri bune, salarii şi pensii decente. Unii analişti susţin că Alternativa este un cal troian menit să atragă din sprijinul principalului partid pro-UE, păstrând în acelaşi timp un canal de influenţă către Rusia.
În ecuaţie se află şi partidul populist anti-establishment Partidul Nostru, condus de un fost primar, Renato Usatîi, care anterior avea legături strânse cu politicieni naţionalişti ruşi.
Nu se află pe buletinul de vot candidaţii legaţi de oligarhul fugar pro-rus Ilan Şor. Acesta a fost condamnat în 2023 pentru fraudă şi spălare de bani într-un caz care implică dispariţia unui miliard de dolari din băncile moldoveneşti în 2014 şi este, de asemenea, acuzat că ar fi instigat frauda de cumpărare în masă a voturilor de anul trecut.
