Conservatorii câștigă alegerile legislative în Germania, iar Merz va fi noul cancelar. AfD bifează un rezultat istoric

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj de felicitare pentru câştigătorii alegerilor din Germania şi afirmă că România lucra ăn continuare cu cel mai important partener comercial al României.

Marcel Ciolacu a scris, duminică, pe X, un mesaj de felicitare pentru Friedrich Merz şi apreciază că rezultatul alegerilor este o veste bună.

”Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm cooperarea excelentă cu cel mai important partener comercial al României”, a transmis premierul.

Conservatorii germani din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU) au obţinut o victorie în alegerile legislative anticipate de duminică, cu 28,5-29% din voturile exprimate, iar Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a obţinut un rezultat fără precedent, de 19,5-20%, cel mai bun din istoria sa, potrivit rezultatelor sondajelor realizate la ieşirea de la urne, relatează AFP.

Alianța CDU/CSU a lui Friedrich Merz va ieși pe primul loc în alegerile generale din Germania cu 29% din voturi, ușor sub cele 31% prognozate în sondaje, a arătat duminică un sondaj la ieșirea de la urne realizat de ARD1. Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, este pe cale să iasă pe locul al doilea cu 19,5%, de asemenea sub cele 22% prognozate anterior. 

Între timp, Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz este așteptat să obțină rezultate ușor mai bune decât se aștepta, câștigând 16,5% din voturi. Verzii, conduși de ministrul economiei Robert Habeck, ar urma să se claseze pe locul al patrulea, cu 13,5%. Stânga este pe cale să obțină 9%, urmată de Partidul Liber Democrat (FDP) al fostului ministru de finanțe Christian Lindner și de stânga Buendnis Sahra Wagenknecht (BSW) și cu 4,9%, respectiv 4,7%, notează agenția de știri Baha.

Mai multe bunici nu mai vor să vadă extrema dreaptă continuând să câştige teren - „nu vom rămâne tăcute pentru că suntem bătrâne” . Ele sunt îngrijorate de scorul pe care-l poate obţine Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) în alegeri, creditat cu 20% dintre intenţiile de vot, care-l plasează pe poziţia a doua.

„Afară cu naziştii! Afară cu naziştii!”, au scandat ele sâmbătă, în stradă, la Berlin.

„AfD nu este un partid democratic”, a spus și Sabina, o protestatară. „Ei au un program îngrozitor pe care nu vrem să-l vedem aici. Sunt cu adevărat nazişti şi nu putem accepta asta”.

Un tânăr de 33 de ani a amenințat cu cuțitul de un bărbat la o secție de votare din Krefeld, a raportat poliția din Krefeld. Individului, care are tulburări mintale, i s-a ordonat să părăsească zona, iar arma a fost confiscată. Suspectul face obiectul unei proceduri penale.

Potrivit poliției, acesta a proferat „insulte incendiare” în timp ce se afla încă în secția de votare. Bărbatul i-a acuzat pe lucrătorii electorali de falsificarea voturilor.

De data aceasta, alegerile federale au reprezentat o adevărată provocare pentru mulți germani care locuiesc în străinătate: Aceștia și-au primit documentele de vot prea târziu sau s-au temut că buletinele lor de vot nu vor ajunge acasă la timp. Pentru Roland Nelles, corespondentul Der SPIEGEL în SUA, aceasta a fost deja o problemă la ultimele alegeri. Atunci, a trebuit să își trimită buletinul de vot la Berlin prin Fedex - pentru aproape 100 de dolari. „Mulțumesc pentru nimic, Germania”, a reacționat ironic votantul.

Președintele american Donald Trump a fost întrebat de un reporter la Casa Albă ce părere are despre alegerile de duminică din Germania.

În timpul discuției, Trump a părut, de asemenea, că nu este conștient de alegerile din acest weekend.

„Germania are alegeri duminică. Care sunt gândurile dumneavoastră? Ce vă așteptați să se întâmple în alegerile de duminică?”, l-a întrebat reporterul pe Trump.

„Cine are alegeri?” a replicat Trump. „Germania”, a răspuns reporterul.

„Le urez noroc. Avem propriile noastre probleme”, a spus Trump, citat de DW.

Alegerile generale sunt convocate o dată la patru ani, acestea fiind programate inițial pentru septembrie 2025 și au la bază un sistem mixt. Cetățenii germani sunt chemați să voteze duminică de două ori: o dată pentru un reprezentant din circumscripția din care fac parte și, în al doilea rând, lista unui partid, cu precizarea că nu este obligatoriu ca parlamentarul să aparțină de formațiunea aleasă pe cel de al doilea buletin de vot.

Acest sistem înseamnă că, pe lângă deputatul local câștigător, fiecare partid trimite, de asemenea, un număr de deputați în parlamentul federal (Bundestag) pe baza numărului de voturi obținute pe al doilea buletin de vot.

Al doilea vot este considerat cel mai important și este cel mai mediatizat în noaptea alegerilor, deoarece determină numărul total de locuri pe care un partid le va primi în Bundestag și puterea partidului în cadrul guvernului.

Sunt puse în joc 630 de locuri în Bundestag, care vor fi distribuite proporțional pe baza celui de-al doilea vot.

Partidul care obține cele mai multe voturi va desemna un candidat la funcția de cancelar. Candidatul trebuie să obțină o majoritate înainte de a putea să primească mandatul, iar în condițiile actuale este de așteptat ca o coaliție să asigure sprijinul necesar.

Liderul conservator Friedrich Merz a votat duminică la Arnsberg, în vestul Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat stat german, la câteva minute după principalul său rival, Olaf Scholz, notează Dw.com.

„Va fi bine”, a declarat Merz reporterilor în afara secției de votare.

Merz, în vârstă de 69 de ani, a devenit liderul Uniunii Creștin-Democrate după ce cancelarul de lungă durată Angela Merkel a demisionat în 2021. În această campanie electorală, el a făcut din limitarea migrației ilegale un subiect central.

Olaf Scholz, cancelarul încă în exercițiu, a votat în Berlin și și-a îndemnat susținătorii să se prezinte la urne penru acest scrutin.

„Mergeți și votați. Pentru un salariu minim mai mare, pentru reducerea impozitelor pentru marea majoritate, pentru pensii stabile și investiții în locuri de muncă bune și în securitatea noastră. Pentru un guvern stabil și coeziune socială în țara noastră. Sfatul meu: ambele voturi pentru SPD”, a transmis Scholz pe X.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a votat în această dimineață în districtul Zehlendorf din Berlin, la aproximativ o oră după deschiderea urnelor, notează DW.com.

Președintele a mulțumit lucrătorilor electorali prezenți la fața locului și a îndemnat oamenii să voteze, spunându-le cetățenilor că ar trebui „să facă uz” de dreptul lor de a vota și „să ajute la decizia viitorului țării noastre și să voteze știind că votul dumneavoastră ar putea fi decisiv”.

Secțiile de votare s-au deschis duminică la ora locală 8:00 . Exit-poll-urile vor fi publicate imediat după închiderea urnelor, la ora locală 18.00 (19, ora României)

Germanii cu vârsta de peste 18 ani au drept de vot, cu condiția să locuiască în țară de cel puțin trei luni sau să locuiască în mod regulat acolo.

Cetățenii germani care locuiesc în străinătate pot, de asemenea, să voteze, cu condiția să se fi înregistrat în timp util. Cu toate acestea, aproximativ 10 milioane de persoane care locuiesc în Germania nu vor avea drept de vot în acest an deoarece nu sunt cetățeni germani, ceea ce reprezintă aproximativ 14% din populația țării.

În ajunul alegerilor, 150 de adepți ai extremei drepte au mărșăluit pe străzile din Berlin. Poliția a desfășurat efective importante pentru ca manifestația să nu degenereze în violențe, mai ales că, în paralel, a fost organizat și un protest al stângii.

Campania a fost marcată de ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, pe fondul atacurilor atribuite migranților, al creșterii infracționalității și recensiunii apăsătoare. AfD are în jur de 20% susținere în rândul votanților, cu cinci% mai mult decât socialiștii lui Olaf Scholz.

Aceste tensiuni explică ascensiunea uimitoare în sondaje a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania - o formațiune anti-migrație, care militează pentru ieșirea din zona euro, renunțarea la sancțiunile pentru Rusia și oprirea livrării de armament pentru Ucraina. AfD a intrat în parlament prima dată în urmă cu opt ani, pe fondul crizei migranților.

Peste 59 de milioane de germani sunt chemați astăzi la urne pentru a-și alege noul parlament federal (Bundestag), într-un scrutin anticipat ce va determina viitorul celei mai mari economii europene. Alegerile au loc într-un context marcat de recesiune economică, tensiuni privind imigrația și incertitudini geopolitice.

Scrutinul de astăzi vine într-un moment crucial pentru Germania și Europa. După luni de blocaj politic și într-o perioadă de incertitudine globală, atât germanii cât și aliații lor europeni așteaptă o direcție clară de leadership, mai ales în contextul în care încrederea în alianța tradițională cu SUA se diminuează.

Criza politică care a dus la acest scrutin anticipat și-a avut originea în noiembrie anul trecut, când cancelarul în exercițiu Olaf Scholz a luat decizia neașteptată de a-și demite ministrul de finanțe. Ulterior, Scholz a pierdut votul de încredere în Bundestag, ceea ce a forțat organizarea alegerilor anticipate.

Coaliția "semafor" condusă de Scholz, formată din social-democrați (SPD), verzi și liberali, a fost marcată de disensiuni interne încă de la început. Disputele publice frecvente au erodat încrederea populației, Scholz ajungând să fie cotat drept cel mai nepopular cancelar german de la reunificare.

Sondajele recente privind alegerile anticipate din Germania arată că Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU), condusă de Friedrich Merz, este favorită, însă cu un avans mai redus decât se estima anterior. CDU este creditată cu aproximativ 30% din voturi, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), partidul populist de extremă dreapta, este pe locul doi, cu circa 20%, potrivit statista.com.

Partidele din actuala coaliție de guvernare – Partidul Social Democrat (SPD), Verzii și Partidul Liberal Democrat (FDP) – sunt toate în scădere. SPD, formațiunea cancelarului Olaf Scholz, este estimată la aproximativ 15%, în timp ce Verzii sunt în jur de 13%. FDP se află sub pragul electoral de 5%, ceea ce ar putea împiedica intrarea sa în Bundestag.

În aceste condiții, CDU nu poate forma o majoritate cu partenerul său tradițional, FDP. Cum toate partidele au exclus o colaborare cu AfD, singura variantă viabilă este o mare coaliție între CDU și SPD, cu Friedrich Merz cancelar. Totuși, această opțiune este nepopulară în Germania, după trei astfel de guverne sub Angela Merkel, care au fost criticate pentru lipsa de reforme. Un nou blocaj politic ar putea duce la o creștere și mai mare a extremei drepte.

În contextul alegerilor federale anticipate din Germania, lupta pentru funcția de cancelar federal se desfășoară între patru personalități politice distincte, fiecare reprezentând viziuni diferite pentru viitorul celei mai mari economii europene. De la conservatorismul moderat până la extrema dreaptă, candidații oferă alegătorilor germani opțiuni care ar putea redefini dramatic peisajul politic al țării.

Friedrich Merz, reprezentantul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), se află în fruntea sondajelor de opinie cu peste 30% din intențiile de vot. Parcursul său politic este unul remarcabil, împletind experiența europeană cu cea națională și corporate. Între 1989 și 1994, Merz a activat ca membru al Parlamentului European, după care a devenit deputat în Bundestag, unde a reprezentat CDU până în 2009.

Interesant este că Merz a avut o pauză semnificativă de la politică, perioadă în care a lucrat ca avocat corporatist și a ocupat poziții în numeroase consilii de supraveghere, inclusiv la gigantul investițional BlackRock. Această experiență în mediul de afaceri i-a adus atât beneficii cât și critici, fiind cunoscut ca politician-milionar cu licență de pilot privat.

Revenirea sa în politică a fost marcată de două încercări nereușite de a prelua conducerea CDU, în 2018 și 2021, reușind în cele din urmă să devină lider al partidului în 2022. Sub conducerea sa, CDU a adoptat o poziție mult mai dură față de imigrație comparativ cu era Merkel, generând controverse în special în ianuarie 2025, când a încercat să promoveze legislație mai strictă privind controlul imigrației cu sprijinul AfD.

Alice Weidel, co-președinta Alternative pentru Germania (AfD) și candidata partidului la funcția de cancelar, reprezintă una dintre cele mai controversate prezențe în cursa electorală. Sub conducerea sa, AfD a înregistrat succese istorice în 2024, devenind cel mai mare partid în Turingia - o premieră pentru extrema dreaptă de la era nazistă.

Platforma sa electorală este dominată de retorica anti-imigrație, promițând implementarea unei politici de "remigrație" - un termen încărcat de conotații istorice sensibile. În sondajele de opinie, AfD se menține constant pe locul doi, cu aproximativ 20% din intențiile de vot, beneficiind inclusiv de sprijinul controversat al lui Elon Musk.

Actualul cancelar Olaf Scholz și partidul său, SPD, se confruntă cu perspective sumbre în această campanie electorală. De la victoria din 2021, popularitatea sa a scăzut dramatic, un sondaj din septembrie 2024 plasându-l ca cel mai nepopular cancelar german de la reunificare.

Coaliția "semafor" condusă de Scholz a fost marcată de conflicte interne permanente, care au eroded încrederea publicului. Sondajele actuale indică o scădere dramatică a SPD, care riscă să ajungă pe locul patru, după CDU, AfD și Verzi. Situația a fost atât de critică încât au existat zvonuri despre înlocuirea sa ca candidat al partidului cu actualul ministru al apărării, Boris Pistorius.

Robert Habeck, actualul ministru al economiei și candidatul Verzilor la cancelariat, reprezintă o voce distinctă în această competiție electorală. Deși partidul său are șanse reduse să câștige poziția de cancelar, sondajele dându-l la aproximativ 13%, Verzii ar putea juca un rol crucial în formarea viitorului guvern.

Ca ministru al economiei, Habeck a trebuit să gestioneze provocări semnificative legate de tranziția energetică și relansarea economică post-pandemie. Experiența sa guvernamentală și viziunea sa privind dezvoltarea durabilă îl poziționează ca un potențial actor-cheie în negocierile post-electorale.

Sistemul electoral german, cunoscut pentru complexitatea și echitatea sa, a fost recent reformat pentru a eficientiza procesul democratic. Cei peste 59 de milioane de alegători germani cu vârsta de peste 18 ani au la dispoziție două voturi distincte, într-un sistem ce combină reprezentarea directă cu cea proporțională.

Primul vot (Erststimme) permite alegătorilor să-și aleagă reprezentantul direct în cele 299 de circumscripții electorale. Candidatul care obține cele mai multe voturi în fiecare circumscripție câștigă automat un loc în Bundestag, aplicându-se principiul "primul clasat câștigă".

Al doilea vot (Zweitstimme), considerat cel mai important, este acordat unui partid la nivel de land. Acest vot determină proporția finală de locuri pe care fiecare partid o va obține în parlament. Pentru a intra în Bundestag, partidele trebuie să treacă pragul electoral de 5% la nivel național sau să câștige direct în cel puțin trei circumscripții.

O modificare semnificativă a sistemului este reducerea numărului total de locuri în Bundestag de la 733 la 630, pentru eficientizarea procesului legislativ. Noile reguli elimină complexitatea vechiului sistem de alocare a mandatelor, deși mențin posibilitatea ca unii candidați care câștigă în circumscripțiile lor să nu obțină locul în parlament dacă partidul lor performează slab la nivel de land.

Tradiția politică germană post-belică a fost marcată aproape exclusiv de guverne de coaliție, niciun partid nereușind să obțină singur majoritatea necesară guvernării. Actuala configurație politică prezintă multiple scenarii de coaliție, toate cu propriile provocări și implicații.

Scenariul principal: "Marea Coaliție" reinventată

CDU/CSU, sub conducerea lui Friedrich Merz, având în sondaje aproximativ 30%, ar putea forma o coaliție cu SPD-ul lui Olaf Scholz. Această variantă, deși complicată de tensiunile recente privind politica de imigrație, reprezintă opțiunea cea mai stabilă matematic. Principalele provocări ale acestei coaliții ar fi:

• Reconcilierea pozițiilor divergente privind politica fiscală

• Găsirea unui consens în politica de imigrație

• Depășirea neîncrederii generate de controversele recente

Alternativa verde

În cazul în care "marea coaliție" nu ar obține majoritatea absolută, includerea Verzilor (13% în sondaje) ar putea asigura stabilitatea guvernamentală. Această formulă ar implica:

• Negocieri complexe privind politica energetică

• Compromisuri în politica de mediu

• Echilibrarea intereselor economice cu cele ecologice

Linia roșie: excluderea AfD

Deși AfD se situează pe locul doi în sondaje cu aproximativ 20%, există un consens între partidele mainstream de a nu forma alianțe cu formațiunea de extremă dreaptă, menținând așa-numitul "brandmauer" (zid de protecție) în politica germană.

Rezultatul alegerilor germane va reverbera mult dincolo de granițele țării, influențând decisiv direcția Uniunii Europene și arhitectura relațiilor internaționale.

Relația cu Ucraina și Rusia

Viitorul guvern german va trebui să definească:

• Nivelul și natura sprijinului militar pentru Ucraina

• Politica de sancțiuni împotriva Rusiei

• Strategia energetică post-dependență de gazul rusesc

• Posibila reconstrucție a Ucrainei, unde Germania ar putea juca un rol central

Politica europeană

Germania, ca motor economic al UE, va influența major:

• Reforma politicii de azil și migrație la nivel european

• Implementarea Pactului Verde European

• Reforma piețelor financiare și a politicii fiscale comune

• Consolidarea autonomiei strategice europene

Relațiile transatlantice și China

Noul guvern va trebui să gestioneze:

• Potențialele tensiuni comerciale cu administrația Trump

• Competiția tehnologică și economică cu China

• Poziționarea în conflictul SUA-China

• Protejarea industriei auto germane în contextul concurenței globale

Tranziția verde și economia

Deciziile Germaniei vor impacta:

• Ritmul tranziției energetice europene

• Dezvoltarea tehnologiilor verzi

• Standardele industriale și de mediu

• Competitivitatea economică a UE

Noul mandat al lui Donald Trump ar putea modifica profund relațiile dintre SUA și Europa, afectând comerțul, economia și securitatea continentală. 

Administrația Trump a criticat în trecut Germania pentru excedentul său comercial și pentru cheltuielile insuficiente în domeniul apărării. Dacă Trump decide să impună tarife vamale asupra exporturilor germane, Germania ar putea pierde 180 de miliarde de euro în patru ani, iar un studiu al Institutului Prognos estimează pierderea a 300.000 de locuri de muncă. De asemenea, Trump solicită statelor NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare, ceea ce ar însemna pentru Germania o creștere anuală de 100 de miliarde de euro la bugetul apărării.

De altfel, cu doar o zi înainte de alegeri, vicepreședintele J.D. Vance a amenințat că Statele Unite ar putea retrage trupele americane din Germania, dacă aceștia nu respectă libertatea de exprimare. 

Elon Musk, un susținător al lui Trump, a intervenit direct în politica germană prin sprijinirea partidului de extremă dreapta AfD. După atacul terorist din Magdeburg, pe 21 decembrie 2024, Musk a cerut demisia cancelarului Olaf Scholz și a susținut că AfD este „ultima speranță a Germaniei”. Pe 9 ianuarie 2025, Musk a găzduit-o pe lidera AfD, Alice Weidel, pe platforma sa X, respingând acuzațiile de extremism aduse partidului.

Declarațiile lui Musk au provocat reacții mixte în Germania. Friedrich Merz, liderul CDU, a avertizat că Musk va suporta „consecințe” pentru influența sa în alegeri. Unii experți juridici susțin că intervențiile miliardarului ar putea fi catalogate drept „mită electorală”.