Alegeri tensionate în Germania. Pricipalele partide pierd teren, iar AfD crește în sondaje. Cum ar putea fi afectată țara
Principalele partide politice din Germania au pierdut sprijin, în timp ce partidul de extremă-dreapta AfD a câştigat teren, arată cel mai recent sondaj publicat înainte de alegerile de duminică.
Votul vine într-un moment-cheie, lăsând un vid de conducere în inima Europei, chiar în momentul în care aceasta încearcă să ţină piept unui Donald Trump confruntaţional în SUA, a cărui dorinţă aparentă de a se dezangaja din regiune şi de a repara legăturile cu Rusia ridică semne de întrebare cu privire la soliditatea alianţei occidentale.
Favoritul alegerilor, Friedrich Merz, şeful blocului conservator CDU/CSU, a avertizat vineri că, deşi viitorul Germaniei se află în Occident, nu este clar că Occidentul va mai include Statele Unite. „Dar chiar şi fără americani, locul nostru rămâne în centrul Europei, nu alături de Putin şi nu izolaţi pe drumul spre marginile populiste de dreapta”, a scris el vineri într-o scrisoare către susţinători. „Pentru ca Europa să continue să aibă succes în viitor, Germania trebuie să fie pregătită să îşi asume responsabilitatea de lider”, a punctat Merz.
CDU/CSU, care a condus constant în sondaje luni de zile, a scăzut cu un punct procentual, la 29% în sondajul realizat de Forsa, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a câştigat un punct, situându-se la 21%.
Social-democraţii cancelarului Olaf Scholz au scăzut şi ei cu un punct procentual, ajungând la 15%, în timp ce Verzii şi Democraţii Liberi (FDP), partid favorabil pieţei liberalizate, s-au menţinut la 13% şi, respectiv, 5%.
Partidul de extremă stânga Die Linke a crescut, în schimb, cu un punct, ajungând la 8%.
O coaliție, aproape imposibil de format
Întrucât toate partidele refuză să colaboreze cu AfD într-o ţară marcată de trecutul nazist, cel mai recent sondaj sugerează că va fi aproape imposibil pentru oricare dintre celelalte două partide să formeze o majoritate.
În schimb, liderul Merz va trebui probabil să formeze o coaliţie tripartită fie cu SPD şi Verzii, fie cu SPD şi FDP, potrivit sondajului, ceea ce va face negocierile şi mai dificile. Prin urmare, discuţiile privind coaliţia ar putea dura mai mult, lăsându-l pe Scholz într-un rol interimar, dar incapabil să ia decizii majore privind viitorul celei mai mari economii europene.
Această situaţie sugerează, de asemenea, că următoarea coaliţie ar putea fi la fel de incoerentă şi dificil de guvernat ca şi alianţa tripartită condusă de Scholz, care s-a prăbuşit în noiembrie anul trecut, după doar trei ani la putere.
Coaliţia lui Scholz a fost prima astfel de coaliţie tripartită la nivel naţional din ultimele decenii - dar astfel de coaliţii vor deveni din ce în ce mai frecvente, având în vedere ascensiunea AfD şi declinul partidelor de altădată.
Cu toate acestea, tonul campaniei s-a atenuat în ultima săptămână, semn că partidele pregătesc calea pentru discuţii. Întrebat într-o dezbatere televizată dacă s-ar urca în barca vâslaşului pasionat Scholz, Merz a răspuns „Da”. De asemenea, Scholz a afirmat că ar lua un avion condus de pilotul amator Merz. „Presupun că nu degeaba i s-a dat permisul de pilot”, a argumentat cancelarul. Momentul de aparentă camaraderie a ascuns însă tensiunile care au izbucnit între cei doi lideri în ultimele săptămâni cu privire la politica de imigraţie şi, în special, cu privire la decizia lui Merz de a încerca să impună limitări legislative asupra migraţiei cu sprijinul AfD. Merz promisese anterior că nu se va baza pe deputaţii AfD pentru a trece măsurile prin parlament. Scholz şi alţii au declarat că nu mai pot avea încredere în el după schimbarea sa de macaz.
O operaţiune rusă de dezinformare
În pragul alegerilor, ministerul de Interne al Germaniei a avertizat cu privire la o operaţiune rusă de dezinformare care încearcă să influenţeze campania electorală federală din ţară, cu videoclipuri false răspândite pe reţelele sociale în Hamburg şi Leipzig.
Ministerul a declarat că există indicii că această campanie este legată de aşa-numita „Storm-1516”, o operaţiune de influenţă pro-rusă observată anterior în alegerile prezidenţiale din SUA din 2024, care a fost investigată de autorităţile americane.
Agenţiile de securitate din Leipzig şi Hamburg au identificat mai multe false site-uri media şi conturi de social media ca făcând parte din reţea, sporind îngrijorările cu privire la interferenţa Rusiei în procesele democratice.
Astfel, un videoclip difuzat în oraşul Leipzig din estul ţării lăsa impresia că un candidat al partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a fost omis de pe o listă electorală şi că nu se mai poate vota pentru partid, potrivit site-ului oficial al oraşului.
Cum funcționează
Reţeaua „Storm-1516” răspândeşte conţinut înşelător sau fals prin intermediul reţelelor sociale şi al propriilor site-uri web, folosindu-se de relatări senzaţionale pentru a maximiza aria de acoperire, a declarat Ministerul de Interne.
Reţeaua creează mai întâi conturi neautentice de social media şi site-uri pseudo-media ca „somnifere”, umplându-le iniţial cu conţinut neutru sau pro-rus înainte de a le activa pentru dezinformare.
