AFP: Europenii sunt nevoiţi să facă faţă poziţiei ambivalente a lui Donald Trump cu privire la sancţiunile împotriva Moscovei
În încercarea de a intensifica sancțiunile economice împotriva Rusiei pentru a o forța să oprească războiul din Ucraina, europenii se confruntă cu atitudinea ambivalentă a lui Donald Trump, notează AFP într-o analiză.
Preşedintele american a extins miercuri din nou termenul limită pentru Kremlin. "În maxim două săptămâni, vom şti", a declarat el unei jurnaliste care l-a întrebat despre voinţa reală a lui Vladimir Putin de a pune capăt războiului.
În timp ce Bruxellesul pregăteşte al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, ipoteza sancţiunilor coordonate - evocate de preşedintele francez Emmanuel Macron în cursul unei vizite la Kiev împreună cu premierii german, britanic şi polonez la 10 mai - pare din ce în ce mai îndepărtată.
Testul de credibilitate pentru americani
Decizia Washingtonului de a impune sau nu sancţiuni Rusiei dacă aceasta refuză o încetare a focului este un "test de credibilitate pentru americani", a apreciat vineri Macron, aflat într-o vizită în Singapore.
Media germane au relatat marţi că recentele discuţii între europeni şi americani despre eludarea sancţiunilor de către Moscova au eşuat.
"Se pare că speranţa europeană într-o acţiune comună cu americanii nu se va adeveri din nou", comentase cotidianul Suddeutsche Zeitung, citând un document intern al Ministerului german de Externe cu privire la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) desfăşurată la Bruxelles în 20 mai.
Conform acestui text, responsabilul pentru sancţiunile UE, David O'Sullivan, şi-a exprimat regretul faţă de eşecul coordonării transatlantice asupra sancţiunilor împotriva Rusiei. Chiar şi cooperarea din G7 "şi-a pierdut din elan", a relatat ziarul, citând documentul.
Cu Parisul, Berlinul şi Londra în prim-plan, europenii au adoptat o atitudine proactivă în faţa atitudinii expectative a Washingtonului, notează AFP.
UE continuă să sprijine Ucraina
Când Donald Trump a anunţat că negociază direct cu Putin, fără Kiev şi Bruxelles, iar intrarea Ucrainei în NATO a fost respinsă, "UE a indicat că îşi continuă procesul de aderare a Ucrainei, că îi va furniza arme chiar şi după o ipotetică încetare a focului, că va menţine sancţiunile şi o forţă de reasigurare", a spus Sven Biscop, expert la Institutul Egmont, un think tank belgian.
"Ne folosim pârghiile, dar nu-l putem forţa pe Trump să le folosească pe ale sale, nici pe Putin să renunţe la război. Nu avem această putere", a subliniat el.
Potrivit lui Phillips O'Brien, de la Universitatea St. Andrews din Regatul Unit, europenii sunt într-o formă de negare, neînţelegând că Trump "nu are în mod clar nicio intenţie" de a adopta sancţiuni.
Europenii susţin proiectul senatorului american Lindsey Graham, care apără un plan de sancţiuni aşa-zis "secundare" extrem de dure, cu impunerea unor taxe vamale de 500% ţărilor care importă hidrocarburi şi materii prime ruse.
În fața tergiversărilor președintelui SUA, speranța lor rezidă într-o prevedere constituțională americană: dacă cel puțin 218 membri ai Congresului semnează o "cerere de descărcare de gestiune", proiectul de sancțiuni ar putea fi adoptat independent de executive.
Evitarea implicării directe a lui Trump
Această opțiune i-ar permite lui Trump să nu apară direct implicat în manevră, comentează agenția franceză de presă.
"Trump vrea să rămână într-o poziție de mediere, prin putere sau forță, în care el nu ia parte, dar obține încetarea ostilităților", explică un diplomat european.
Europenii iau cunoștință de necesitatea de a face față unei situații complet noi: Washingtonul se plasează acum la mijlocul drumului între aliații de ieri și partenerul său de astăzi. Și poate decide, fără a consulta pe cineva, spălându-se complet pe mâini de dosarul ucrainean, așa cum Donald Trump a făcut în 2019 în cursul primului său mandat cu dosarul nord-coreean.
În cele din urmă, "problema nu este de a ști dacă SUA vor deveni o 'putere imorală', ci mai degrabă în ce fel vor deveni", afirmă Michael Beckley, de la Foreign Policy Research Institute (FPRI).
"Vor fi SUA o putere imprudentă și hipernaționalistă care urmărește câștiguri limitate cu prețul costurilor ridicate pe termen lung? Sau vor putea să-și canalizeze forța într-o postură mai strategică într-un grup restrâns de parteneri competenți?", a adăugat el.
Etichete: donald trump, Rusia, sanctiuni, SUA,
Dată publicare:
