Raportul corpului de control al premierului in cazul Colectiv: Arafat nu si-a indeplinit "toate activitatile de interventie"

Raportul privind interventia de urgenta a fost dispus de Dacian Ciolos si a urmarit verificarea capacitatii de interventie in astfel de situatii, dar si modul concret in care s-a intervenit in seara de 30 octombrie 2015 si masurile luate in zilele urmatoare. Institutiile verificate au fost Prefectura Capitalei, IGSU, Politia, Jandarmeria, STS, Ambulanta Bucuresti, DSP si spitalele din Capitala, iar concluziile nu sunt pozitive.

Potrivit documentului oficial, „interventia de urgenta la Colectiv a fost in mare parte o actiune necoordonata, cu elemente de improvizatie a autoritatilor, aspect cauzat in principal de:

- lipsa de exercitii in caz de urgente majore,
- neconcordante in legislatie,
- baza materiala deficitara.”

Citeste si: Cum a decurs interventia la Clubul Colectiv. Marturia terifianta a unui salvator: "Am scos persoane vii, mortii i-am lasat"

In primul rand, Planul Rosu de Interventie a fost declansat abia la 18 minute de la primele apeluri la 112, desi informatiile din acele apeluri aratau ca este necesara declansarea lui, si la 7 minute de la primele informatii transmise de echipajele ajunse la fata locului – si asta fiindca s-au parcurs etape “birocratice”, ce puteau fi evitate. "Procedura nu a fost respectata”, se arata in raport. Nu e clar nici cand s-a comunicat declansarea Planului Rosu catre toate institutiile implicate iar “seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta (DSU) [n. red.: Raed Arafat] a coordonat, la fata locului, doar activitatea de prim ajutor calificat si asistenta medicala de la locul evenimentului, nu toate activitatile de interventie”, asa cum ii cerea legislatia.

„Lipsa aparenta a unei coordonari reale a operatiunii de interventie, a fost evidentiata si de faptul ca unele echipaje s-au panicat si au inceput sa comunice haotic informatii catre dispecerat”, se arata in raport. Dintre cele 182 de ambulante ale Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov, doar 152 erau functionale iar din acestea 76% erau „foarte vechi si in situatie de casare” iar personalul avea un deficit de 50,11%.

Alte deficiente: „Raportul Directiei de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti contine date contradictorii atat in ceea ce priveste numarul pacientilor din fiecare spital, cat si in ceea ce priveste numarul infectiilor nosocomiale, ridicand suspiciuni in privinta controalelor in baza carora a fost intocmit”; „din datele aflate la dispozitia nu rezulta ca la data de 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sanatatii. iar la nivelul fiecarei unitati spitalicesti de urgenta, din Bucuresti in care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectata” (Planul Alb este echivalentul in spitale al Planului Rosu).

In raport se vorbeste si despre unitatea de ingrijire a arsilor gravi de la Floreasca, care era „complet dotata si functionala” la momentul incendiului, dar “nu a fost si nu este folosita, desi este cea mai moderna si poate asigura cea mai buna ingrijire pentru pacientii cu arsuri grave.” Nici mecanismul de protectie civila al Uniunii Europene nu a fost activat, desi era aplicabil.

In concluzie, Corpul de Control al premierului afirma ca modul de actiune al institutiilor implicate in interventia de la colectiv a fost „unul sub medie”. Prefectura, STS, Politia, Jandarmeria, Ambulanta si SMURD au actionat corespunzator, in schimb ISU Bucuresti-Ilfov, Departamentul pentru Situatii de Urgenta, spitalele unde au fost internate victimele si DSP Bucuresti au manifestat deficiente. ISU nu a respectat procedurile, nu a alertat echipajele din serviciile de sprijin si nu a reusit sa furnizeze date exacte in timpul intrevntiei. DSU nu a respectat prevderile legii privind situatiile de urgenta. Spitalele nu au avut planuri albe si nu au raportat corect numarul de victime internate si nici situatia infectiilor nosocomiale iar DSP a raportat „date neconcludente si contradictorii”.

„In consecinta, se impune reformarea radicala si imbunatatirea sistemului de asistenta de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre in faza prespitaliceasca, precum si aasistentei de urgenta in cadrul spitalelor”, se arata in finalul raportului. Ca masuri concrete, premierul a cerut controale in spitale privind infectiile nosocomiale, dar si controale la institutiile care nu au functionat corect.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!