România a redus sărăcia în 2017, dar rămâne la coada Europei. Ce nu-și permit românii
Numărul persoanelor sărace din România a scăzut anul trecut cu 360.000, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Oamenii şi-au cumpărat mai multe bunuri de folosinţă îndelungată ca oricând, însă chiar şi aşa ţara noastră are cel mai mare nivel al sărăciei din Europa. Practic, dacă am îmbunătăţi nivelul de trăi în ritmul actual, ne-ar trebui încă 20 de ani ca să ajungem la media Uniunii Europene.
Un sărac este un om care nu are bani ca să-și permită un mod de viață decent, acceptabil pentru societatea în care trăiește. Aceasta este definiția dată de Statistică. Adică oameni aflați în șomaj sau cu venituri mici, care au locuinţe dărăpănate ori cu multe probleme, nu au acces la medic şi la şcoală. În această situaţie erau până nu demult peste 5 milioane de persoane în mod constant. În 2017 avem prima scădere semnificativă a numărului săracilor - până la 4,6 milioane.
Alegeri 2024
11:43
Alegeri prezidențiale 2024, programe electorale. Candidații promit ”lapte și miere”, deși puterea președintelui este limitată
11:05
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
10:04
De ce relațiile României cu Ucraina și Rep. Moldova s-ar putea înrăutăți după alegeri. Semnalul de alarmă tras de Politico
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
Este un motiv de optimism, ceva se îmbunătățește, dar dacă ne uităm pe grupele de vârste vedem că victimele sărăciei sunt de fapt copiii - unul din trei din grupa 0-17 ani. Și tinerii, la fel, apoape unul din trei din grupa 18-24 de ani. Or acest lucru nu e decât un semn că până acum măsurile statului pentru a-i ajuta pe tinerii și copiii din familii sărace ori nu există, ori nu funcționează.
În Europa, România este în continuare campioană la sărăcie, întrecem și Bulgaria. Până la Media Uniunii am mai avea, în ritmul din ultimii 4 ani, încă 20 de ani cu condiția ca această medie să rămână pe loc şi doar noi să creștem. Cele mai mici rate de sărăcie sunt în Finlanda și Cehia - până la aceste două țări, distanța ar fi de vreo 43 de ani.
Dacă luăm ca reper anul 2008, un an în care se pare că România o ducea bine, vedem că față de atunci, în 2017 a crescut procentul celor care nu își permit să facă faţă unei cheltuieli neprevăzute. 65% dintre familii spun că nu pot plăti o vacanţă de o săptămână departe de casă - aici e o uşoară îmbunatăţire față de 2008, dar procentul rămâne uriaş.
A rămas neschimbat procentul celor care nu-și permit carne, pește sau echivalentul vegetal al acestora măcar o dată la două zile. Şi s-a redus la jumătate proporţia familiilor care nu pot să asigure încălzirea suficientă a locuinţei.
Concluzia generală - facem pași prea mici pentru a rezolva rapid problema sărăciei din România.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!