România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria
România se pregătește pentru 2026 cu nevoi de finanțare record de peste 275 miliarde lei și un deficit bugetar redus la 6–6,5% din PIB, mizând pe prefinanțare, emisiuni mai mici de euroobligațiuni și fonduri UE pentru a gestiona costurile datoriei.
Nevoile brute de finanțare ale României pentru 2026 sunt estimate să crească până la 275-285 miliarde de lei (63-65 miliarde de dolari), dar țara va încerca să gestioneze costurile datoriei publice printr-o serie de măsuri, a declarat marți șeful Agenției de Datorii, Ștefan Nanu pentru Reuters.
Deficitul bugetar al anului viitor va scădea la aproximativ 6% - 6,5% din producția economică, ceea ce este favorabil în comparație cu ținta de 8,4% din acest an și de peste 9% din 2024.
Cu toate acestea, datoria care va fi refinanțată se va ridica la puțin peste 150 de miliarde de lei anul viitor, în creștere față de estimarea de 99 de miliarde din acest an, a spus Nanu pentru
România, care își propune să reducă cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar după cheltuielile electorale semnificative, va reduce oferta brută de euroobligațiuni, va prefinanța necesarul pentru începutul anului 2026 și va utiliza instrumente de datorie pentru a gestiona costurile datoriei publice.
„Suntem conștienți de riscul de refinanțare din 2026 cauzat de condițiile dificile de pe piață din prima parte a acestui an, când a trebuit să emitem titluri cu scadențe pe termen scurt în cantități destul de semnificative”, a declarat Nanu pentru Reuters într-un interviu telefonic.
„Prin urmare, această prefinanțare parțială, precum și gestionarea pasivelor pe care am realizat-o în acest an prin intermediul transferurilor interne și licitațiilor de euroobligațiuni vor asigura că emisiunea brută de anul viitor se va apropia de cea din acest an.”
Agenția de datorii a majorat marți ținta de finanțare pentru acest an cu 10 miliarde de lei, până la 269 miliarde de lei, pentru a prefinanța nevoile de la începutul anului 2026. De asemenea, a schimbat euroobligațiunile care ajung la scadență în octombrie, ceea ce a redus rambursările datoriei externe pentru anul viitor la 3,5 miliarde de euro, de la 4,25 miliarde de euro inițial.
România intenționează să utilizeze o serie de surse de finanțare non-piață anul viitor pentru a reduce semnificativ emisiunea brută de euroobligațiuni la 10 miliarde de euro. În comparație, anul acesta a emis euroobligațiuni în valoare de aproximativ 16 miliarde de euro, devenind unul dintre cei mai mari emitenți de datorii din piețele emergente din lume.
Finanțarea non-piață include asigurarea a 6 miliarde de euro din fondurile UE pentru redresare și reziliență, precum și utilizarea noului mecanism de finanțare a apărării SAFE.
România intenționează, de asemenea, să obțină 1,5 miliarde de euro de la creditorii internaționali, precum Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și 3 miliarde de euro în plasamente private, în mare parte sub formă de împrumuturi, „unele structuri fiind deja în discuții avansate”, a spus Nanu.
Guvernul de coaliție largă a majorat unele impozite și a început să reducă cheltuielile statului, dar, având în vedere că mai multe măsuri trebuie aprobate, planul bugetar pentru 2026 ar putea fi amânat.
„Mai multe plasamente private planificate pentru ianuarie și prima euroobligațiune din 2026 vor depinde de adoptarea bugetului pentru anul viitor, care ar putea fi amânată până în ianuarie”, a spus Nanu.
