Pana unde a ajuns disperarea economica in Grecia: parintii isi abandoneaza copiii
Criza economica din Grecia ia proportii alarmante. BBC a publicat un reportaj in care arata ca tot mai multe familii elene renunta la ceea ce au mai de pret, copiii, pentru ca nu mai au cu ce sa-i creasca.
"Astazi nu mai vin dupa Ana, pentru ca nu mai am ce sa-i ofer pentru un trai decent. Va rog din suflet sa aveti grija de ea. Imi pare rau. Mama ei". Este numai unul dintre biletele gasite de educatori sau profesori la usile gradinitelor si scolilor.
Fundatiile de caritate, bisericile si institutiile de invatamant au raportat in ultima perioada din ce in ce mai multe cazuri de parinti care isi lasa copiii abandonati pe pres.
Parintele Antonios, un preot otodox din Atena, le-a povestit celor de la BBC ca in ultimul an s-au inregistrat sute de cazuri de copiii lasati in lacasele de cult pentru ca parintii lor sustin ca numai in biserica au incredere. Spun ca nu mai au niciun ban pentru a le asigura mancare si cele necesare si decat sa-i abandoneze pe strazi prefera sa-i duca in diverse institutii in speranta ca poate la un moment dat vor putea sa-i ia inapoi si sa le dea ceea ce merita cu adevarat.
La sfarsitul lunii decembrie 2011, The Guardian a facut publica povestea familiei Gasparinatos. Sotul si sotia au luat dificila decizei de a renunta la cei 10 copii si a-i da unei asociatii. Salariul lui Dimitris Gasparinatos’, undeva la 960 de euro, si ajutorul social de 460 de euro nu le mai erau de ajuns pentru a le oferi o viata fara griji.
Premierul Papademos a anuntat noi scaderi ale veniturilor grecilor, pretul platit pentru a ramane in euro
Saptamana trecuta, Lucas Papademos a declarat, intr-o intalnire cu lideri sindicali si oameni de afaceri, ca singura modalitate ca Grecia sa ramana in zona euro si sa primeasca in continuare finantare externa, evitand falimentul, este acceptarea unor reduceri mai mari de venituri, potrivit Bloomberg.
"Trebuie sa renuntam la putin pentru a nu pierde mult. Fara acest acord cu troica (FMI, Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana - n.r.) si finantarea ulterioara, Grecia risca sa intre in martie in insolventa", a afirmat Papademos.
Reprezentantii FMI, CE si BCE vor merge la Atena la jumatatea lunii ianuarie pentru discutii privind al doilea acord de finantare externa, de 130 miliarde euro, convenit de principiu la summit-ul UE din octombrie. Discutiile cu oficialii internationali se vor concentra pe un plan economic credibil pentru perioada 2012-2015.
Numit la inceputul lunii noiembrie la conducere unui guvern interimar cu misiunea de a obtine un nou acord de finantare externa, Papademos incearca sa incheie de urgenta un acord cu detinatorii privati de obligatiuni, in principal banci si companii de asigurari, pentru a-si asigura sprijinul statelor din zona euro, care sunt reticente sa ofere noi imprumuturi Atenei daca sectorul privat nu isi asuma o contributie la costurile salvarii Greciei de la faliment.
Acordul de 130 miliarde euro convenit de principiu in octombrie ar trebui sa se deruleze in continuarea programului actual, de 110 miliarde euro, care se deruleaza din mai 2010 si se apropie de sfarsit.
Statul elen are pe 20 martie prima scadenta semnificativa din acest an, cand vor ajunge la maturitate obligatiuni de 14,4 miliarde euro.
Noul pachet de masuri de austeritate cuprinde in principal "deschiderea" unor profesii, precum taximetria, si adoptarea de reglementari care sa urgenteze recuperarea taxelor neplatite.
Dupa doi ani de taieri salariale in sectorul public si cresteri de taxe, deficitul bugetar al Greciei este estimat la circa 9% din PIB pentru 2011, in scadere de la 10,6% din PIB in anul anterior. Potrivit estimarilor FMI, economia elena ar fi trebuit sa se contracte anul trecut cu 6%.
