Ministrul Bogdan Ivan va prezenta în CSAT problema securității energetice a României, după ce prețurile au explodat

Ministrul a explicat, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoriei că a avut deja o discuție ”scurtă și aplicată” cu președintele României, Nicușor Dan, pe această temă.

De asemenea, ministrul urmează să trimită un material mai detaliat atât către Guvernul României, cât și către CSAT, deoarece creșterea prețurilor la energie are un impact atât în rândul populației, cât și economic, ”asupra întregii societăți, în contextul în care ponderea prețului energiei în toate industriile este în jur de 10%”.

”Dacă în 2019, ponderea prețului energiei în orice produs din toată Uniunea Europeană și inclusiv România era de aproximativ 2-3%, astăzi se situează în jurul cifrei de 10%, fără a pune în calcul industriile energo-intensive, vorbesc despre industria alimentară, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ cinci ori în ponderea prețului final la raft pentru produsele alimentare.

Dacă vorbesc despre industria petrochimică, de exemplu, unde gazul și energia un impact foarte mare, acolo vorbim despre pondere de până la 70-80% în prețul final. Ceea ce pentru România, doar în a cazul anului 2024, din total deficit de balanță comercială de 34 de miliarde, 22 de miliarde sunt din industria petrochimică, care este dependentă de prețul energiei și gazului.”

CITIȚI ȘI: Prețurile mari la energie și importurile închid combinatul din Hunedoara. Angajații rămân în șomaj tehnic

Ministrul Energiei a arătat că, dacă dacă prețurile la energie ar fi mai mici, ar avea de câștigat atât consumatorii casnici, cât și companiile, iar România ar deveni puternică din punct de vedere economic.

”Atunci când vorbim despre un preț mai redus la energia electrică, vorbim despre creșterea competitivității companiilor noastre atât pe piața internă, cât și pe piața externă, și despre o Românie puternică din punct de vedere economic. Și cred foarte mult ca actuala coaliție de guvernare, premierul României, președintele țării, membrii CSAT, avem cu toții același interes, și anume să facem din România o țară puternic economică, iar prețul energiei se regăsește în tot ce înseamnă securitatea noastră economică și în negocierile pe care le avem cu cei din Comisia Europeană pentru a regla lucruri care ne-au dus într-o situație extrem de complicată.”, a mai spus Bogdan Ivan.

România s-a angajat în fața UE să atingă ”țintele de decarbonizare” - oprirea tuturor centralelor pe cărbune

Tot în CSAT s-ar putea discuta și despre țintele de decarbonizare, pe care România s-a angajat că le va atinge, care înseamnă, printre altele, și oprirea centralelor care funcționează cu cărbune - ceea ce ar contribui și mai mult la creșterea prețurilor la energie ”cu cel puțin 30%”.

Ministrul Ivan ar vrea ca aceaste detalii să fie discutate în CSAT, astfel încât problema să fie asumată în fața UE ”național, unitar de către statul român, nu doar de către ministrul de resort”.

”Și aici mă refer la țintele de decarbonizare care trebuie atinse până la finalul acestui an, care presupun să scoatem din uz puteri instalate de aproximativ 2700 de megawați, acele centrale pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului, care odată scoase din producție, ar crea și o vulnerabilitate și mai mare din punct de vedere energetic pentru România, care scoase din uz ar crește prețul cel puțin cu 30%.

Lucru care la nivelul negocierilor cu cei din Comisia Europeană pot să fie purtate atât la nivel politic, dar trebuie să fie purtate național, unitar de către statul român, nu doar de către ministrul de resort.

Prin urmare, e un efort al României pe care eu mi-l asum, să gestionez la nivel tehnic și operațional, dar o situație de care trebuie să știe conducerea României pentru a lua măsuri în consecință, pe care le propun de asemenea, în cadrul documentului pe care o s-o transmit și către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.”, a mai explicat ministrul Energiei.

De ce are România unele dintre cele mai mari prețuri la energie din UE

Recent, ministrul Energiei a explicat că România a ajuns în situația actuală deoarece, în ultimul deceniu, a scos din producție aproximativ 7.000 MW capacități pe cărbune și gaz, înlocuite cu doar 1.200 MW instalați pe gaze.

Astfel, 56% din capacitățile de producție „în bandă” au fost eliminate.

„În timpul zilei ajungem să exportăm energie la prețuri foarte mici, uneori negative, iar seara importăm aproape 20% din consum la prețuri ridicate. Această discrepanță duce la creșterea costului final al energiei pentru consumatori”, a explicat Ivan.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Noul Audi A5 impresionează cu un detaliu incredibil + În cât timp prinde suta: ”E mai sportiv decât generația precedentă”