Legea care supără pe toată lumea. Noua grilă de salarizare deschide un front comun între bugetari și mediul privat

Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026. Ministerul Muncii a dat asigurări asigurări că niciun angajat nu va avea scăderi de salariu în urma acestor modificări legislative.

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”, se arată într-un comunicat de presă emis de Administrația Prezidențială.

„Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (...) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (...) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.

„Mâine începem primele întâlniri cu toată lumea din familiile ocupaţionale şi cu toată lumea din sindicate, pentru o informare cu privire la aspectele acestor legi, după care de miercuri începem consultările cu familiile ocupaţionale şi cu sindicatele care ţin de diversele profile sau părţile administraţiei”, a mai spus Pîslaru.

Citește și

Nemulțumirile marilor retaileri după modificările la plafonarea prețurilor la alimente: „Restul sunt exceptați”

Cu toate acestea, întâlnirile cu sindicaliștii din diverse sectoare de activitate ale statului român încep sub auspicii nefavorabile, pe fondul criticiilor aduse de cei cărora ar urma să li se aplice prevederile proiectului de lege.

Proiectul legii salarizării, criticat dur de judecători și magistrați

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat în termeni duri proiectul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, susţinând că prevederile acestuia „vor submina definitiv funcţionarea justiţiei”. Consiliul susţine că venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii „se va situa la un nivel absolut de neacceptat” şi că magistraţii vor pierde din venituri dacă promovează la o instanţă sau un parchet superior. CSM anunţă că va utiliza toate instrumentele legale „pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătoreşti”.

Ulterior, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţă că se raliază poziţiei Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pus în transparenţă de Ministerul Muncii. Procurorii susţin că proiectul noii legi a salarizării duce la demotivarea personalului de a rămâne în sistem şi la diminuarea ”atractivităţii” profesiei de procuror.

Critici la adresa proiectului prezentat de Guvern și a modului în care acesta odată aplicat le-ar putea reduce veniturile au venit și din partea magistraților din Capitală și din restul țării. Astfel, de exemplu magistraţii ÎCC au anunțat că resping „campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăţiei privind degradarea nivelului de trai al populaţiei” şi susţin că „prezentările trunchiate şi lipsite de context juridic şi bugetar” ale guvernanţilor în cazul unor „pretinse datorii faţă de sistemul judiciar” riscă „să inducă grav în eroare opinia publică şi să afecteze încrederea în justiţie”.

În plus, judecătorii Curţii de Apel Piteşti au transmis, ca reacţie la prevederile proiectului legii salarizării unitare în sectorul public, că „nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”. Magistraţii consideră că prevederile proiectului fac parte dintr-o „strategie asumată făţiş la nivel politic, de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătăţire a nivelului de trai al societăţii”.

Proiectul criticat și de mediul privat

IMM România, confederație reprezentativă la nivel național, a transmis o serie de observații privind proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, aflat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii.

Potrivit organizației, forma actuală a proiectului ar limita capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile unor domenii considerate strategice, în contextul în care administrația ar avea dificultăți în atragerea și retenția specialiștilor cu experiență și competențe comparabile cu cele din mediul privat.

IMM România mai susține că reforma nu ar rezolva dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. Conform proiectului, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor ar urma să stabilească valoarea de referință în funcție de constrângeri bugetare, deficit și prognoze economice.

Proiectul criticat și de sindicaliștii din Educație

Liderii USLIP Iaşi critică proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar şi acuză autorităţile de lipsă de transparenţă în elaborarea documentului.

Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași (USLIP Iași), susţine că varianta noii legi a salarizării aflată în dezbatere publică favorizează clasa politică şi demnitarii, în timp ce majoritatea angajaţilor din sistemul public, inclusiv profesorii, ar urma să rămână cu salarii considerate insuficiente.

„Biroul Executiv al USLIP Iaşi îşi exprimă indignarea faţă de modul în care a fost redactat proiectul legislativ pentru sectorul bugetar. Într-o manieră care reflectă, din păcate, practici administrative consacrate şi într-o evidentă lipsă de respect faţă de angajaţii din sistemul public, a fost redactată o variantă legislativă care generează nemulţumiri în rândul majorităţii salariaţilor bugetari”, a declarat, marţi, preşedintele USLIP Iaşi, Laviniu Lăcustă.

Potrivit informaţiilor analizate de USLIP, noul proiect ar prevedea salarii nete de aproximativ 4.400 de lei pentru profesorii debutanţi şi circa 6.700 de lei pentru cadrele didactice cu gradul I şi peste 25 de ani vechime.

„În timp ce viitoarea lege prevede majorări salariale consistente pentru demnitarii şi reprezentanţii clasei politice, celelalte categorii profesionale se confruntă cu diminuări ale veniturilor sau cu perspective salariale nesatisfăcătoare”, afirmă Laviniu Lăcustă.

Critici dure și din partea polițiștilor

Sindicaliștii din sistemul penitenciar susțin că proiectul noii legi a salarizării aduce „destul de multe surprize negative” și avertizează că anumite modificări pot genera scăderi de venituri pentru personalul operativ și pentru funcțiile de conducere. Printre principalele critici se numără eliminarea majorării pentru munca în repaus săptămânal și în zilele de sărbătoare legală, precum și eliminarea gradației pentru funcțiile de conducere. Potrivit sindicaliștilor, aceste schimbări afectează tocmai „categoria cea mai încercată din Poliția Penitenciară din punct de vedere al riscurilor și programului”.

Reprezentanții angajaților reclamă și faptul că noul proiect introduce baze de calcul diferite între familiile ocupaționale, ceea ce ar dezavantaja sectorul de apărare și ordine publică. Ei consideră „mai puțin logică” stabilirea unei valori de referință fixe de 4.100 de lei pentru calculul sporurilor, în locul raportării la salariul de bază sau de funcție. De asemenea, sindicaliștii critică modul de calcul al gradațiilor, afirmând că, deși se revine la șapte gradații, acestea sunt „calculate în progresie”, ceea ce produce venituri mai mici decât în sectorul civil. Ca exemplu, aceștia arată că „pe civil gradația 1 este 7,5%, iar pe apărare este doar 3%”.

Sindicaliștii din Guvern și Finanțe îngroașă rândurile nemulțumiților

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului.

SAALG respinge folosirea anvelopei salariale brute ca pretext pentru subevaluarea administrației centrale. În spațiul public s-a invocat suma de aproximativ 166 miliarde lei reprezentând cheltuieli salariale în sectorul public și s-a acreditat ideea că salarizarea bugetară ar fi una dintre principalele probleme ale bugetului public. Această prezentare este incompletă, trunchiată și nedreaptă, adaugă sindicaliștii.

Sindicaliştii din SindFISC, sindicatul angajaților din Ministerul Finanțelor, ANAF și alte instituții subordonate au anunțat încă de când a apărut prima variantă a proiectului de lege al salarizării că vor face acțiuni de protest.

Principalele revendicări ale SindFISC vizează introducerea unei grile salariale distincte în noua lege a salarizării, precum și o poziționare corectă în acord cu standardele impuse finanțiștilor. Sindicatul solicită și legiferarea unui statut profesional, recunoașterea specificului activității prin compensarea salarială a interdicțiilor, incompatibilităților, riscurilor profesionale și complexității muncii, dar și încurajarea performanței și a aportului personal și instituțional. Totodată, sunt cerute finanțarea corectă a activității profesionale și condiții de muncă decente.

MApN analizează proiectul

Ministerul Apărării Naţionale a luat cunoştinţă de conţinutul proiectului noii legi a salarizării unitare, prezentat public în data de 25 mai 2026 de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

La nivelul Ministerului Apărării Naţionale sunt analizate prevederile proiectului de act normativ care vizează salarizarea personalului militar şi civil. În perioada imediat următoare, MApN va formula şi transmite propuneri şi observaţii în cadrul procesului interinstituţional de consultare, astfel încât să fie asigurată protejarea intereselor personalului militar şi civil din armată.

Obiectivul urmărit prin acest demers este ca aplicarea viitoarei legi să nu conducă la diminuarea veniturilor personalului militar şi civil şi să contribuie la menţinerea atractivităţii carierei militare şi a stabilităţii resursei umane din domeniul apărării.