Media salariilor din sectorul bugetar ar rămâne în continuare mai mare decât în sectorul privat, cu aproximativ 2.000 de lei net, transmit reprezentanții organizației într-un comunicat de presă.
Guvernul a pus în dezbatere publică noua lege a salarizării, un proiect care schimbă modul în care sunt plătiți peste 1,2 milioane de angajați ai statului, de la profesori și medici, până la polițiști, magistrați și funcționari publici.
Unele dintre cele mai controversate sporuri vor dispărea complet. Grila care ar urma să intre în vigoare, de la 1 ianuarie 2027, promite lefuri calculate după aceleași principii, reducerea diferențelor dintre instituții și sporuri axate pe performanță.
Salariile bugetarilor ar urma să fie calculate prin înmulțirea unor coeficienți - diferiți pentru fiecare funcție - cu o sumă de referință stabilită anual prin legea bugetului. Grila va avea 12 praguri.
Lipsă de flexibilitate în stabilirea salariilor
Potrivit organizației, forma actuală a proiectului ar limita capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile unor domenii considerate strategice, în contextul în care administrația ar avea dificultăți în atragerea și retenția specialiștilor cu experiență și competențe comparabile cu cele din mediul privat.
IMM România mai susține că reforma nu ar rezolva dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. Conform proiectului, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor ar urma să stabilească valoarea de referință în funcție de constrângeri bugetare, deficit și prognoze economice.
În opinia organizației, un astfel de mecanism ar menține salariile din sectorul public dependente de decizia executivului și ar reflecta insuficient evoluțiile pieței muncii. IMM România propune stabilirea valorii de referință pe baza unui mecanism predictibil, transparent și fundamentat pe indicatori economici și statistici, precum și prin consultare cu partenerii sociali.
Reprezentanții IMM România afirmă, de asemenea, că noua lege nu ar aduce modificări semnificative în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, în condițiile în care, potrivit informațiilor publice privind acordul politic, niciun salariu din sectorul bugetar nu ar urma să fie redus.
În ceea ce privește grila de salarizare, proiectul prevede coeficienți între 1 și 8, față de intervalul actual 1–12. IMM România atrage atenția că aceștia ar urma să fie raportați la valoarea de referință, posibil salariul minim brut pe economie de 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026, comparativ cu valoarea de 2.500 lei utilizată în prezent.
Organizația mai susține că mediul privat se confruntă cu presiuni economice, precum inflația, majorarea taxelor și riscul de recesiune tehnică, ceea ce ar limita capacitatea de a susține creșteri salariale și consideră necesară dublarea reformei salarizării din sectorul public cu o reformă a administrației publice, inclusiv prin reorganizarea instituțiilor deconcentrate la nivel regional, pentru reducerea costurilor administrative.
De asemenea, organizația solicită includerea consultării obligatorii a organizațiilor patronale reprezentative în procesul de elaborare și adoptare a legii, pentru a evita eventuale efecte asupra pieței muncii și transferul costurilor către mediul de afaceri.
Cât vor câștiga polițiștii și magistrații după noua lege a salarizării
De exemplu, în justiție, un judecător cu grad de Înalta Curte și peste 20 de ani experiență ar urma să câștige aproximativ 22.500 de lei brut, potrivit noii legi a salarizării publice. Un judecător de tribunal ar ajunge la aproape 21.000 de lei brut, iar un procuror debutant ar începe de la 11.000 de lei brut. În educație, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime va avea aproximativ 16.400 de lei brut. În schimb, un profesor cu gradul I din învățământul preuniversitar ar avea în jur de 9.600 de lei brut, iar un debutant ar porni de la 7.500 de lei brut.
În structurile de ordine publică, un ofițer de poliție ar putea ajunge la aproape 9.000 de lei brut. În schimb, pentru agenți, jandarmi sau pompieri, salariile ar varia între 5.100 și 7.000 de lei brut.
Plafonul total pentru sporuri și prime ar urma să scadă de la 30% la 20% din salariul de bază. Proiectul elimină, printre altele, indemnizația de hrană, sporul pentru titlul de doctor și sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare.
În schimb, apare un premiu lunar de performanță pentru angajații cu rezultate deosebite. Premiile de performanță vor fi acordate în limita a 4% din cheltuielile cu salariile de bază, iar valoarea sumelor acordate, lunar, nu poate depăși 20% din salariul de bază individual.
Serie de critici la adresa noii legi
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat ferm după publicarea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acuzând că prevederile propuse afectează grav independența justiției. CSM susține că măsurile incluse în proiect ar duce la diminuarea semnificativă a veniturilor magistraților și ar crea dezechilibre majore în sistemul judiciar. Instituția afirmă că proiectul de lege se bazează pe „aprecierea executivului” asupra unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților, ceea ce ar reprezenta o încălcare a independenței justiției și a caracterului obligatoriu al deciziilor definitive.
