„Să nu credeţi că era dorinţa mea în viaţă să mă apuc acum de salarizare, în trei săptămâni, pe ultima sută de metri. În 2022, când a început acest proiect, trebuia finanţat undeva în 2023, aia era data limită. În 2022 s-a început să se lucreze, în 2023 s-a oprit, în 2024 s-a început să se lucreze, în 2025, în primăvară, s-a oprit. După care, în guvernul actual, domnul ministru Florin Manole a reluat procesul în decembrie şi iată, n-am avut toţi anii ăştia un proiect, pus public, ceva în care să ştie oamenii la ce se referă”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Florin Pîslaru, despre legea salarizării unice.
El a răspuns celor care au afirmat că Guvernul se grăbeşte cu această lege. Astfel, autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierile acumulate în implementarea unei reforme considerate necesare pentru administrația publică.
Pîslaru afirmă că unul dintre motivele pentru care reforma a fost evitată este sensibilitatea politică a subiectului privind salarizarea demnitarilor. El spune că o eventuală aliniere a grilei de salarizare pentru funcțiile de demnitate publică la celelalte grile salariale ar fi generat reacții negative în spațiul public, într-un context în care salariile demnitarilor reprezintă un subiect controversat.
„Eu, într-o situaţie de interimat, într-un guvern condus de Ilie Bolojan care a spus că aprindem lumina şi facem reformele. Şi vreau să fie foarte clar pentru toată lumea, sunt gata să iau orice critică, de oriunde, procedurile de consultare vor fi super transparente, lucrurile acestea fac bine administraţiei publice şi această reformă nu e doar că salvează 707 milioane de euro, trebuia făcută de mulţi ani. Şi asta este realitatea pe care o avem”, a subliniat el.
Pîslaru a mai afirmat că este evident că, dacă laşi totul pe ultima sută de metri, este heirupul super anevoios şi obositor şi stresant" şi este "o problemă de gestiune politică şi guvernamentală deficitară în anii care au precedat venirea acestui guvern".
„Este o realitate pe care o avem acum. Într-adevăr, toată lumea este sub presiune, păi de altă parte este vorba de România. Şi este vorba de soarta acestei ţări, bugetul acestei ţări şi soarta românilor. Cred că este nevoie să dau acest mesaj de mobilizare maximă, iar faptul că unul dintre sporurile cele mai controversate în toată administraţia, sporul de fonduri europene, rămâne în continuare în legea salarizării şi este securizat, ar trebui să creeze totuşi un pic de sentiment de apreciere pentru cei care într-adevăr trag foarte tare zilele acestea”, a menţionat el.
Ministrul interimar al Muncii a fost întrebat şi despre consultarea sindicatelor pe acest proiect al salarizării.
„Nu a existat un proiect pus în transparenţă, pe procedura clasică de consultare cu sindicate. De ce nu a existat? Trebuie să-i întrebaţi pe cei din guvernele anterioare de ce, din 2022, încoace, nu au ieşit cu un proiect. Au fost trei runde de activitate a Băncii Mondiale în spate. Puteau să iasă cu el de patru ani de zi. Prin urmare, sindicatele au justificat această observaţie că nu s-a respectat cadrul dialogului social cu privire la această procedură. În acest moment, eu nefiind într-o postură în care pot pregăti un proiect de lege cu un guvern cu puteri depline, nu am cum să declanşez procedura de transparenţă clasică, cu termenele clasice”, a explicat Pîslaru.
„Sindicatele ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune, de ce acum toată lumea este nemulţumită că nu au fost consultări, dar din 2022 încoace nu am văzut o presiune extraordinară ca proiectul să iasă, lumea să şi-l asume şi să existe aceste discuţii. Prin urmare, este un pic nedrept din partea sindicatelor, apreciindu-le poziţia, sunt actori în dialogul social, dar este un pic nedrept faptul că nu au pus presiunea cuvenită de nişte ani de zile, atunci când era un guvern care avea tot ce-i trebuie ca să poată să scoată proiectul şi acum pun problema de ce nu au fost consultaţi”, a mai explicat ministrul.
