În forma actuală, 56% dintre bugetari ar urma să aibă salarii mai mari. Ceilalți vor primi compensații individuale pentru a rămâne cu veniturile actuale, ceea ce înseamnă, practic, salarii înghețate.
Pentru a aduce mai multă echitate în sistem, inițiatorii noii legi propun majorări salariale pentru cei aflați la început de carieră, dar și o ierarhizare clară a funcțiilor din sistemul public, în funcție de responsabilitate, complexitate și importanță.
Funcțiile sunt împărțite pe 12 grade salariale, fiecare cu un coeficient între 1 și 8. Salariul de bază se calculează prin înmulțirea coeficientului cu valoarea de referință de 4.100 de lei.
Coeficientul maxim, 8, este alocat președintelui României. Urmează premierul, președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților, cu 7,5. Primarul general al Capitalei și miniștrii au coeficient 6,5. Un coeficient de 6,2 este prevăzut pentru Avocatul Poporului și șefii unor instituții-cheie, precum Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi sau Autoritatea Electorală Permanentă. Deputații și senatorii sunt încadrați la 6.
În administrația publică centrală, coeficienții continuă să scadă. Secretarii generali și judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au coeficient 5,5. Șeful Statului Major General și rectorii universităților sunt la nivelul 5.
Un chestor de poliție are un coeficient între 4,3 și 4,6, iar un comisar-șef poate ajunge la cel mult 3,5. Mai jos sunt medicii primari și profesorii universitari, care pot ajunge la un coeficient maxim de 4. La polul opus, șoferul de pe autosanitară are un coeficient de 1,41.
În domeniul cultural, coeficienții variază între 3,4 și 3,8. Veterinarii sunt încadrați la 2,8, iar consilierii parlamentari la 2,5. Un inspector vamal poate ajunge la un coeficient de 2,4, nivel apropiat de cel al asistenților sociali și învățătorilor. Urmează funcțiile inferioare din administrație, polițiștii locali și șefii de cabinet.
La baza grilei se află preoții, casierii, bucătarii, bibliotecarii și muncitorii necalificați.
Mai mult de jumătate din bugetari ar urma să primească salarii mai mari
În forma actuală a proiectului, 56% dintre posturi vor beneficia de creșteri salariale: 21% dintre angajați ar urma să primească majorări de peste 10%, 14% între 5 și 10%, iar 21% sub 5%.
Cele mai mari creșteri sunt prevăzute pentru demnitari. Salariul președintelui ar urma să ajungă la 32.800 de lei brut, adică aproximativ 19.200 de lei net, cu aproape 4.700 de lei mai mult decât în prezent. Premierul ar urma să aibă un salariu de aproximativ 18.000 de lei net, cu circa 3.000 de lei mai mult decât acum. Președinții celor două camere ale Parlamentului, miniștrii, deputații și senatorii ar urma să beneficieze de creșteri cuprinse între 2.000 și 3.500 de lei net.
Autoritățile susțin că aceste majorări ar fi trebuit aplicate încă din 2018.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: „Comisia Europeană a spus că avem o condiție ca legea salarizării să fie aplicată unitar. Președintele ar trebui, teoretic, să fie remunerat la cel mai mare nivel și apoi să îi pui și pe ceilalți în grilă. Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%, adică aproximativ 2.500 de lei.”
Creșteri consistente sunt prevăzute și pentru alte categorii considerate dezavantajate în ultimii ani.
De exemplu, salariul brut al unui cercetător științific, împreună cu sporurile, este estimat să crească cu 49%, de la 11.757 la 17.532 de lei.
Un medic rezident ar urma să aibă în 2027 un salariu brut de 7.872 de lei, față de 7.125 de lei în prezent.
În același timp, aproximativ 44 de funcții din administrația publică ar urma să aibă, teoretic, salarii mai mici în 2027 decât în 2026. Autoritățile spun însă că diferențele vor fi compensate, astfel încât veniturile să nu scadă.
De exemplu, salariul unui medic primar, cu tot cu sporuri, ajunge în prezent la maximum 32.206 lei brut, însă prin noua formulă ar scădea cu aproximativ 3.500 de lei. Diferența va fi compensată pentru menținerea venitului actual.
Și salariul maxim de bază al unui judecător ar urma să scadă, în medie, cu 16%, însă și în acest caz vor fi acordate compensații.
În administrația publică locală, un inspector superior cu gradație maximă ar urma să ajungă în 2027 la un salariu de aproximativ 12.000 de lei, față de 13.361 de lei în prezent. Și acesta va beneficia de compensații.
Noul proiect al legii salarizării unitare elimină 87 dintre cele 151 de sporuri existente, adică aproape 57%. Autoritățile spun că vor să elimine drepturile salariale acordate în afara legii, iar multe dintre sporurile păstrate vor putea fi acordate doar pe baza unor expertize tehnice și justificări oficiale.
Sunt vizate în special sporurile din administrație: sporul de calculator, sporul pentru condiții vătămătoare din birouri, sporul de stres sau suprasolicitare, sporul de complexitate, sporurile de confidențialitate sau bonusurile negociate local prin contracte colective.
Grilele finale urmează să fie stabilite după negocierile cu sindicatele.
Dragoș Pîslaru: „Ne dorim un proiect bun. Am început discuțiile.”
