Inspectorul care a amendat băncile acuză şefii ANPC că au protejat instituţiile de credit
Un scandal fără precedent zguduie din temelii Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor. Sub protecţia legii, un comisar din Constanţa a emis o avertizare publică.
În documentul transmis de inspectorul de la Protecţia Consumatorului Constanţa, acesta susţine că ANPC, deşi „avea la dispoziţie toate pârghiile legale necesare”, nu a făcut tot ce era necesar pentru a proteja românii care au luat credite între 2005 şi 2008. Dumitru Manţu afirmă că în perioada respectivă s-au încheiat contracte de creditare ale căror clauze nu respectau cerinţele legale iar ulterior dobânzile creditelor au modificate fără ca instituţiile de credite să prezinte un document care „să constituie dovada modificării obiective a dobânzii” – astfel încât niciodată nu au scăzut, doar au crescut.
REACŢIA ŞEFULUI ANPC: "Legea favorizează băncile". AICI. RĂSPUNSUL INTEGRAL
Dumitru Manţu şi-a susţinut avertizarea pe o notă de fundamentare de 62 de pagini. El explică în document, pas cu pas, ce s-a întmplat din 2005 până azi cu creditele românilor. În toţi aceşti ani el a estimat că la fiecare 100 de mii de euro împrumutaţi, românii ar fi pierdut, în medie, între 10 şi 20 de mii de euro, din cauza comisioanelor şi a dobânzilor percepute la adăpostul legii.
Documentul integral poate fi descărcat la finalul acestui articol
Inspectorul ANPC spune că Autoritatea şi-a dat acordul pentru implementarea OUG 50/2010 „într-un mod total în defavoarea consumatorilor” iar ulterior ar fi tratat reclamaţiile la adresa instituţiilor de credit „în sprijinul” acestora.
Potrivit lui Manţu, în 2018 s-au transmis două memorii în acest sens către conducerea ANPC, dar nu s-a primit răspuns. „Autoritatea, prin funcţiile de conducere, a protejat instituţiile de credit”, acuză inspectorul, „spre deosebire de ceilalţi operatori economici, în general mici şi mijlocii care au fost sancţionaţi pentru încălcarea legislaţiei cu impact minor asupra consumatoilor”. Manţu spune că s-au dat sancţiuni pentru „lipsă informare greutate ouă”, „necaordarea restului în monezi de 1, 2, 3, 4 bani” sau „lipsă pictograme încălţăminte”.
De asemenea, el susţine că Autoritatea ar fi iniţiat un control privind creditele în franci elveţieni în 2015, dar ulterior rezultatele nu au mai fost făcute publice, invocându-se dosarele aflate în instanţă.
„A fost favorizat abuzul de putere economică astfel încât a fost creat consumatorilor un prejudiciu estimat la sute de milioane de euro”, acuză inspectorul. „Conducerea Autorităţii este cea care a determinat imaginea unei Autorităţi incompetente şi corupte”.
Dumitru Manţu acuză şi Banca Naţională şi anunţă că va transmite această avertizare şi presei.
În noiembrie, inspectorul de la Protecţia Consumatorului a transmis o altă avertizare, în care susţinea că ANPC ştia de cel puţin 2 ani de zile de neregulile privind cesiunea creditelor de către OTP Bank dar nu a făcut nimic. Comisarul Dumitru Manţu a redactat o notă de fundamentare de 122 pagini în cazul OTP Bank şi conform legii 571 din 2004 pentru protecţia funcţionarilor publici anuţa public că vrea să fie protejat pentru că şi-a demascat superiorii.
Este singura cale prin care comisarul care a luat decizia şi în cazul OTP şi în cazul Bancpost se poate pune la adăpost de eventualele repercursiuni după criticarea instituţiei în care lucrează.
Comisarul crede că legea a fost încălcată şi anunţă că ... “Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (...) şi foate probabil şi Banca Naţională a României (...) au protejat interesul operatorului economic OTP Bank în detrimentul interesului consumatorilor din România”. Cu alte cuvinte, deşi ar fi avut toate pârghiile legale, spune el, oficialii nu ar fi făcut nimic pentru a-i proteja pe cei peste 13 mii de romani cu credite cesionate în Ungaria şi Olanda. Iar prejudiciul ar fi uriaş, susţine funcţionarul - de aproximativ 243 de milioane de franci elveţieni şi 20 de milioane de euro.
BNR nu a vrut să comenteze nici decizia comisarului de a sancţiona OTP nici acuzaţiile aduse. Într-un răspuns trimis însă la începutul lunii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor susţine că Banca Naţională a României nu are competente cu privire la evaluarea legalităţii cesiunilor de portofolii de creanţe.
OTP a anunţat în noiembrie că va contesta măsură de restituire a sumelor percepute ca dobânzi şi penalităţi pe perioada cât creditele au fost înstrăinate, aproximativ 250 de milioane de franci elveţieni, dar şi amenda aplicată: 160 de mii de lei. Dar redusă la 10 mii de lei dacă instituţia o achita în 15 zile. În România o bancă are de plătit, de exemplu, 3500 de lei pentru practici comerciale înşelătoare în 2 săptămâni de la aplicarea amenzii. Pentru aceeaşi contravenţie, cel care deţine o tarabă de fructe şi legume ar achita 2500 de lei.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: anpc, banci, Bancpost, BNR, otp, prejudiciu, protectia consumatorului,
Dată publicare:
