Indicatorul care le dă coșmaruri lui Nazare și Bolojan înainte de rectificare. Instituțiile blocate fără bani în plus

Guvernul a anunțat recent că rectificarea bugetară ar urma să aibă loc în prima jumătate a lunii septembrie, premierul Ilie Bolojan subliniind faptul că bugetul pe 2025 a fost construit pe cheltuieli de aproximativ 800 de miliarde de lei și pe un deficit de aproape 135 de miliarde de lei, respectiv aproximativ 7% din PIB. Cu toate acestea, premierul estimează că România nu va încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB.

Calculele rectificării bugetare sunt mult mai complicate decât în anii trecuți și asta deoarece în prima jumătate a anului 2025 economia României a crescut „simbolic”, cu doar 0,3% din PIB, un motiv principal fiind erodarea puterii de cumpărare, deci scăderea consumului, pe fondul inflației de două cifre, indicator la care țara noastră este campioana UE.

Bugetul pe anul în curs, elaborat de Guvernul Ciolacu 2, este fundamentat pe o creștere economică de 2,5% din PIB. O evoluție sub prognozele Executivului înseamnă venituri suplimentare mai mici la vistieria statului atât în cele opt luni care au trecut, cât și în cele patru care au mai rămas din 2025. Veniturile mici amplifică dezechilibrele bugetare deja existente.

Lista restanțelor. Educația, printre domeniile care au urgent nevoie de bani

Rectificarea bugetară este procesul de ajustare a bugetului statului pe parcursul anului fiscal. Acest lucru poate avea loc prin modificarea cheltuielilor și veniturilor pentru a permite continuarea activității ministerelor și instituțiilor din subordinea guvernului.

Citește și

Ilie Bolojan, după al doilea pachet de măsuri fiscale: ”Nu cred că putem încheia anul cu un deficit care să fie sub 8%”

În plus, în acest fel Executivul poate muta bani către instituțiile care și-au cheltuit bugetele deja alocate sau care se află în situația de a folosi credite bugetare. În această situație se află mai multe instituții și domenii esențiale pentru buna funcționare a statului precum Educația; Sănătatea și transporturile feroviare.

În ceea ce privește Educația, ministrul Daniel David a explicat că 2025 este cel mai complicat an de după Revoluție și că măsurile luate de Guvern „măsuri de criză, de austeritate, necesare pentru a putea încheia anul”.

David estimează că Educația are nevoie de aproximativ două miliarde de lei după rectificarea bugetară pentru a putea încheia anul cu bine. Ministrul subliniază că această sumă este necesară pentru salarii și burse.

„Aceste măsuri nu sunt măsuri de reformă. Am văzut că unii vorbesc de reformă. Sunt măsuri de criză, de austeritate, necesare pentru a putea încheia anul, educaţia având nevoie de aproximativ două miliarde de lei ca să putem încheia anul cu salarii şi burse, bani pe care la rectificare în aceste condiţii de criză nu îi puteam primi”, a declarat Daniel David.

Sănătatea merge pe datorie și așteaptă și ea rectificarea „pe plus”

Sănătatea se numără, de asemenea, printre domeniile care au nevoie de fonduri suplimentare la rectificarea bugetară.

În iulie, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a explicat faptul că bugetul instituției era de aproximativ 45 de miliarde de lei înainte de 2020, iar în prezent a crescut la 77 de miliarde de lei, însă, până la finalul anului, mai sunt necesare alte 14 miliarde pentru achitarea datoriilor.

CNAS are probleme și cu fondurile destinate tratamentelor primite de românii bolnavi de cancer, pentru finanțarea acestora instituția folosește deja credite de angajament.

„În prezent, CNAS dispune de credite de angajament care permit asigurarea continuității tratamentelor bolnavilor oncologici. Chiar dacă există un deficit de credite bugetare care generează întârzieri în decontarea facturilor către furnizori, tratamentele sunt în continuare acordate în baza creditelor de angajament repartizate furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate”, precizează CNAS.

CFR Călători și Călători S.A, printre companiile de stat care au nevoie de bani de la buget

Pe 20 august, CFR SA a trimis o notificare CFR Călători cu privire la faptul că a acumulat datorii de 41,41 milioane de lei la plata taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) , astfel că din data de 1 septembrie și, respectiv, 1 octombrie, va suspenda zeci de trenuri ale acestui operator. De asemenea, compania Transferoviar era anunțată că și ea va avea suspendate trenuri din același motiv.

Chir dacă pentru moment Autoritatea pentru Reformă Feroviară, CFR SA, CFR Călători și Transferoviar au găsit un compromis, transporturile feroviare de stat ar putea avea nevoie de bani în plus de la buget.

„Am avut o ședință dimineață cu CFR Călători, Transferoviar, CFR SA și Electrificare CFR pentru a discuta acest subiect și a găsi soluții, în așa fel încât să nu cumva să oprească trenurile în România. (...) CFR Călători discută despre o sumă de 41 de milioane de lei și Transferoviar în jur de 7 milioane de lei”, a explicat președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, Mihai Barbu.

Fondul de Rezervă, soluția de avarie folosită în locul rectificării bugetare în 2023

Anul 2023 a fost unul atipic în ceea ce privește finanțele statului român. Mai exact, anul trecut guvernul a decis să nu facă rectificări bugetare, asta deși în mod obișnuit acest instrument este folosit primăvara și toamna pentru a „echilibra” fondurile alocate diferitelor ministere și instituții.

Spre deosebire de ultimii 30 de ani, guvernul Ciolacu a apelat la cele 6,4 miliarde de euro, aproximativ 32 de miliarde de lei, din Fondul de Rezervă pentru a oferi sumele de care diferite instituții au avut nevoie pentru a-și continua activitatea în mod normal.

Până în 2023, Fondul de Rezervă reprezenta o „plasă de siguranță” folosită în cazul unor dezastre sau situații neprevăzute. Pentru prima dată în istoria recentă a României, însă, în 2023, Guvernele Ciucă și Ciolacu (începând din iulie 2023) nu au operat nicio rectificare bugetară, ceea ce înseamnă că suplimentările de bugete, pentru proiecte sau instituții s-au făcut „din pixul” Guvernului. Mai mult, Guvernului Ciolacu a putut ascunde realitatea bugetară neprezentând datele publice necesare unei rectificări bugetare.

După cum explica atunci Marcel Ciolacu, aceste alocări vizau investițiile pe care guvernul său le-a anunțat: „doar domnul ministru Grindeanu ne solicită și va primi astăzi 800 de milioane de lei din Fondul de rezervă ca să continue investițiile din domeniul transporturilor”.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția americanilor când au văzut că pot da peste România la CM 2026