BNR: Fără bani de la UE, austeritatea ar fi și mai dură. Fondurile europene, salvarea economiei românești

Creşterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară şi al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflaţiei, dar şi pe fondul redresării treptate a cererii externe şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, din 8 august.

Banca Națională a făcut public, joi, conținutul discuțiilor din ședința avută la începutul lunii august.

„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară şi al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflaţiei - de natură să afecteze venitul disponibil real al populaţiei -, dar şi pe fondul redresării treptate a cererii externe şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, şi mult mai pronunţată decât s-a previzionat anterior, succedată doar de o uşoară restrângere a acestuia în semestrul I 2027, au remarcat membrii Consiliului”, se arată în documentul citat.

Românii își vor reduce consumul

În această conjunctură, reprezentanţii băncii centrale estimează o frânare a creşterii consumului gospodăriilor populaţiei în acest an şi în anul următor, în raport cu 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va reveni în 2025 şi va rămâne în 2026 principalul factor determinant al creşterii economice.

Citește și

Oficial BNR: După ce vom depăși problemele de acum, România și-ar putea dubla PIB-ul, în următorii zece ani

Totodată, s-a observat că, în corelaţie cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluţia exportului net îşi va reduce probabil semnificativ impactul contracţionist în 2025, iar în 2026 va redeveni uşor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creşterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României şi cel al absorbţiei interne.

„În aceste condiţii, după creşterea pronunţată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaşte o corecţie descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunţată în 2026, dar se va menţine mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecţiei, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice”, au subliniat membrii Consiliului, potrivit documentului citat.

În acelaşi timp, aceştia consideră că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă, în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.

Totodată, au fost reliefate incertitudinile şi riscurile însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, ce continuă să vină din mediul extern, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale - de natură să afecteze mersul economiei mondiale şi al comerţului internaţional -, precum şi pe fondul efectelor potenţial generate de acordul comercial convenit între SUA şi UE.

Fără bani de la UE, austeritatea ar fi și mai dură

„Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti”, se precizează în document.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate, în 8 august, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Totodată, a fost menţinută rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi rata dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. 

Articol recomandat de sport.ro

Reacția americanilor când au văzut că pot da peste România la CM 2026