Oficial BNR: După ce vom depăși problemele de acum, România și-ar putea dubla PIB-ul, în următorii zece ani

Cristian Popa, membru CA BNR
Agerpres

Măsurile luate de Guvernul Bolojan sunt dureroase, dar au salvat România de la o situaţie critică, pentru că au recâștigat încrederea investitorilor, explică economistul Cristian Popa, membru în Consiliul BNR, într-un interviu acordat News.ro.

În cazul în care nu s-ar fi recurs la măsurile atât de nepopulare azi, România tot ar fi fost obligată să le ia mai târziu, dar în condiţii mult mai grave.

Urmează încă 12 luni grele, cu inflaţie şi, posibil, chiar recesiune, după care lucrurile se vor ameliora rapid, mai estimează expertul. 

Situaţia de acum a României e generată de politicile din ultimii ani, când guvernele succesive s-au împrumutat enorm. Dacă guvernul României ar fi o persoană fizică şi ar avea salariu de 4.000 de lei, ar trebui să se împrumute în fiecare lună încă 2.000 de lei, pentru a putea să supravieţuiască, din cauza datoriilor făcute de precedentele guverne.

Partea încurajatoare este, afirmă Cristian Popa, că dacă, după depăşirea acestor probleme, guvernul va adopta nişte politici sănătoase pro-business, atunci România îşi va relua rapid creşterea economică şi, în umătorii 10 ani, are şansa să înregistreze un salt enorm, care să ducă aproape la dublarea PIB-ului actual, până în preajma a 700 de miliarde de euro.

Citește și
Ilie Bolojan
Peste 137 de miliarde de lei investiţii publice în România în 2025. Care este contribuţia fondurilor europene

Interviul, pe larg:

Reporter: Spunea Mugur Isărescu în intervenţia sa că a fost o decizie politică să se renunţe la aderarea la euro. De ce s-a luat această decizie la momentul respectiv? Dumneavoastră credeţi că ar fi util pentru România să se facă acest efort, de a intra în zona euro? Această întrebare vine pe fondul informaţiei pe care deja o ştim toţi că Bulgaria, de la 1 ianuarie 2026, intră efectiv în zona euro.

Cristian Popa: Eu cred că pe subiectul de trecere la euro există un număr considerabil de argumente pro, dar există şi argumente contra. Cântărindu-le pe ambele, cred că argumentele pro cântăresc mai greu. Adică eu cred că este mai degrabă în beneficiul României să continue pe acest drum al aderării. Nu este un drum uşor. Ne-am angajat faţă de Comisia Europeană că vom reduce deficitul foarte mare de la care plecăm la 3% în 7 ani.

Deci în aceşti 7 ani nu putem respecta criteriile de la Maastricht, însă cred că este mai degrabă în beneficiul României să treacă la euro chiar dacă va fi un proces îndelungat. Mi-ar fi greu să comentez care a fost logica deciziei la acel moment. Probabil s-a cedat dorinţelor pe termen scurt faţă de dorinţele pe termen lung. Este nevoie de multă disciplină fiscală. Aţi comparat cu Bulgaria. Bulgaria a avut deficite foarte mici, dacă nu chiar surplusuri. Ei au avut o disciplină fiscală mult mai ridicată decât noi şi au avut chiar Consiliu Monetar.

Deci ei au fost forţaţi să nu crească deficitele, au fost forţaţi să nu se întindă mai mult decât le este plapuma. Noi n-am urmat această cale, de aceea nu suntem foarte aproape de momentul în care vom trece la euro. Însă cred că este un obiectiv pe care România ar trebui să-l aibă. E o discuţie amplă, putem putem vorbi într-un întreg interviu despre plusuri, dar sunt şi câteva minusuri, într-adevăr, în a adera la Uniunea Monetară. Însă cred că ar trebui, chiar dacă nu imediat, să avem acest obiectiv.

Până atunci, în perioada imediat următoare, cum a spus şi domnul guvernator, este nevoie de stabilitate politică şi de un anumit grad de pace socială. Sunt esenţiale, am spus că pieţele ne-au oferit credibilitate, au apreciat programul fiscal bugetar, dobânzile din piaţă au scăzut, însă un episod de incertitudine politică probabil ar inversa aceste evoluţii pozitive. Pieţele nu se aşteaptă la o criză politică.

În acest context pe care l-aţi descris dumneavoastră, mai rămân realiste acele estimări făcute anii trecuţi, cum că economia României s-ar putea dubla la 700 de miliarde de euro în următorii 10 ani? Acum ea fiind puţin peste 350 de miliarde.

Cristian Popa: Ca idee, creşterea economică potenţială a României variază în jurul cifrei de 3%, poate 3,5% în vremurile bune, sub 3% în vremurile mai puţin bune.

Cred că e puţin greu să dublezi economia cu o creştere de 3%, deşi cifra de 700 de miliarde este o cifră nominală, deci ar trebui să adăugăm şi inflaţia. Mie îmi place să spun că totul depinde de noi, depinde de politicile pe care le avem.

Dacă am fi o ţară super pro-antreprenoriat, pro-economie privată, pro-investiţii… Mai e o zicală care îmi place: „Capitalul curge acolo unde e cel mai bine primit“. Dacă noi am face din România destinaţia cea mai bună a capitalului, atunci nu cred să fie imposibil să dublăm economia în 10 ani.

Dar e nevoie să înţelegem că avem nevoie de investiţii străine directe, că avem nevoie de capital care să vină şi să dezvolte economia, că avem nevoie de investiţii, că avem nevoie de politici prietenoase cu mediul de afaceri, pentru că ei fac PIB-ul!

Majoritatea covârşitoare din PIB se face în economia privată, nu se întâmplă în Piaţa Victoriei! Deci e nevoie de politici prietenoase cu investitorii. Desigur, depinde şi de ce se întâmplă la nivel mondial, să nu existe jocuri ample, dar nu cred că e imposibil.

Cu o creştere economică potenţială a României de 3-3,5% si o rată a inflaţiei moderată, economia României se poate apropia de borna de 700 de miliarde de euro în următorii 10 ani, însă precondiţia este ca politicile economice să revină pe baze sustenabile şi să susţină politici prietenoase cu investitorii şi sectorul privat. Capitalul curge acolo unde este cel mai bine primit!

Articol recomandat de sport.ro
100.000.000€! Acuzat de tentativă de viol, acum poate da lovitura carierei
100.000.000€! Acuzat de tentativă de viol, acum poate da lovitura carierei
Citește și...
Peste 137 de miliarde de lei investiţii publice în România în 2025. Care este contribuţia fondurilor europene
Peste 137 de miliarde de lei investiţii publice în România în 2025. Care este contribuţia fondurilor europene

Premierul Ilie Bolojan anunţă, vineri, că investiţiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB.

Încă un pas către majorarea salariului minim. Patronat: „Pentru firme, va fi foarte greu de acomodat o nouă creștere”
Încă un pas către majorarea salariului minim. Patronat: „Pentru firme, va fi foarte greu de acomodat o nouă creștere”

Proiectul de creștere a salariului minim a ajuns la Consliul Economic și Social. Creșterea a fost negociată în coaliția de guvernare și ar urma să fie implementată de la 1 iulie.

Avertisment CFA România: consumul a scăzut puternic, economia ar putea intra în recesiune tehnică
Avertisment CFA România: consumul a scăzut puternic, economia ar putea intra în recesiune tehnică

Scăderea consumului s-a accentuat în noiembrie, astfel că există riscul să înregistrăm o reducere a PIB şi în trimestrul IV din 2025 faţă de trimestrul anterior şi să avem recesiune tehnică, consideră preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu.

Recomandări
Fermierii români, nemulțumiți de acordul comercial UE-Mercosur: „În aceste condiții, noi nu putem să concurăm cu ei”
Fermierii români, nemulțumiți de acordul comercial UE-Mercosur: „În aceste condiții, noi nu putem să concurăm cu ei”

După mai bine de 25 de ani de negocieri, controversatul acord comercial dintre Uniunea Europeană și blocul „Mercosur” a fost aprobat, în ciuda furiei fermierilor și a opoziției vehemente a Franței.

Reacția Armatei elvețiene, pentru Știrile PRO TV, cu privire la escortarea avionului lui Nicușor Dan: „Mulțumim României”
Reacția Armatei elvețiene, pentru Știrile PRO TV, cu privire la escortarea avionului lui Nicușor Dan: „Mulțumim României”

Forțele aeriene ale Elveției au reacționat pentru Știrile PRO TV în legătură cu episodul în care două dintre avioanele sale de luptă F/A-18 au escortat pentru pțin timp care aeronava Spartan a MApN, care îl transporta pe președintele Nicușor Dan.

Protestatarii anti-guvernamentali din Iran cer „libertate” și „moarte dictatorului”. Cum a răspuns regimul condus de Khamenei
Protestatarii anti-guvernamentali din Iran cer „libertate” și „moarte dictatorului”. Cum a răspuns regimul condus de Khamenei

Liderul suprem al Iranului atacă protestatarii anti-guvernamentali, după aproape două săptămâni de demonstrații în întreaga țară.