Fondul Monetar Internaţional și-a îmbunătăţit la 7% estimările privind creşterea economiei româneşti în 2021

sigla FMI
Getty

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7%, faţă de o creştere de 6% cât estima în primăvară, arată raportul "World Economic Outlook".

Conform noilor prognoze ale FMI, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României, informează Agerpres. 

În schimb, pentru 2022, Fondul Monetar Internaţional nu şi-a modificat estimările privind avansul economiei româneşti, lăsându-le la 4,8%. Dincolo de 2022, ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini, astfel că în 2026, potrivit estimărilor FMI, va ajunge la 3,5%.

Săptămâna trecută, şi Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, indicând un avans al PIB de 7,3% pentru acest an şi o creştere de 4,8% în 2022.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI şi-a revizuit semnificativ estimările, prognozând că România ar urma să înregistreze o creştere medie anuală a preţurilor de 4,3% în 2021, faţă de un avans de 2,8% cât prognoza în primăvară, pentru ca în 2022 creşterea medie a preţurilor să fie una de 3,4%.

Citește și
oameni pe strada
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, dacă în primăvară FMI miza pe o diminuare a acestuia până la 4,5% din PIB în 2021, de la 5,2% din PIB în 2020, în prezent instituţia financiară internaţională estimează că acest deficit se va agrava, până la 5,7% din PIB în acest an urmând ca anul următor să se reducă foarte puţin, la 5,5% din PIB.

La nivel global, FMI şi-a revizuit uşor în scădere, cu 0,1 puncte procentuale, estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut Mondial, care ar urma să înregistreze un avans de 5,9% în acest an. Potrivit instituţiei financiare internaţionale, această revizuire este cauzată, parţial, de o înrăutăţire a perspectivelor pentru economiile avansate, din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare. Însă această înrăutăţire este compensată parţial de un avans mai puternic al unor state emergente exportatoare de materii prime şi al unor economii în curs de dezvoltare.

"Atâta timp cât persistă diferenţe enorme în accesul la vaccinuri, inegalităţile cu privire la rezultatele economice şi sanitare vor creşte, ceea ce va crea noi divergenţe între două grupe de ţări: cele care se pot aştepta la extinderea normalizării la finele acestui an (aproape toate economiile avansate), şi cele care se vor confrunta cu impactul negativ asupra economiei şi sănătăţii de pe urma revenirii infecţiilor", subliniază instituţia financiară internaţională.

În perioada 11-17 octombrie 2021 au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), evenimente care se desfăşoară în format virtual din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19). Şi în 2020 reuniunile de primăvară şi de toamnă ale celor două organizaţii s-au desfăşurat online, pe fondul măsurilor de izolare adoptate pentru limitarea pandemiei. În mod obişnuit, la aceste reuniuni de la Washington participă aproximativ 10.000 de oficiali guvernamentali, jurnalişti, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile din întreaga lume.

Articol recomandat de sport.ro
Italienii s-au trezit cu Cristi Chivu în redacția Gazzetta dello Sport: ”Nu a venit pentru un interviu”
Italienii s-au trezit cu Cristi Chivu în redacția Gazzetta dello Sport: ”Nu a venit pentru un interviu”
Citește și...
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Casa de brokeraj XTB estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,8% în 2026, iar deficitul bugetar va fi de 6,7% din PIB.

Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii
Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii

Angajații de la Parlament se plâng de salariile mici și amenință cu greva generală ca urmare a tăierilor parțiale de sporuri decise de Guvernul Bolojan. 

România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria
România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria

România se pregătește pentru 2026 cu nevoi de finanțare record de peste 275 miliarde lei și un deficit bugetar redus la 6–6,5% din PIB, mizând pe prefinanțare, emisiuni mai mici de euroobligațiuni și fonduri UE pentru a gestiona costurile datoriei.

Recomandări
Reforma pensiilor magistraților ar putea ajunge din nou la CCR. ÎCCJ decide astăzi dacă va sesiza Curtea
Reforma pensiilor magistraților ar putea ajunge din nou la CCR. ÎCCJ decide astăzi dacă va sesiza Curtea

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc vineri pentru a decide cu privire la proiectul de lege care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi şi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Ultima zi de campanie pentru candidații la Primăria Capitalei. Bucureştenii îşi aleg duminică primarul general
Ultima zi de campanie pentru candidații la Primăria Capitalei. Bucureştenii îşi aleg duminică primarul general

Vineri este ultima zi în care cei 17 candidaţi aflaţi în competiţia pentru fotoliul de primar general al Capitalei mai pot să îşi prezinte oferta electorală în faţa bucureştenilor.

Vladimir Putin nu s-ar putea mulțumi doar cu „Novorusia”. Bucata de pământ cu care ar lega „de minune” Rusia
Vladimir Putin nu s-ar putea mulțumi doar cu „Novorusia”. Bucata de pământ cu care ar lega „de minune” Rusia

„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina”. Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment, într-o discuție cu Zelenski și cu alți lideri europeni, pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.