Rectificarea bugetară se numără printre cele mai importante probleme pe care trebuie să legestioneze guvernul Luca Niculescu dacă va trece de votul Parlamentului. Cu toate acestea, trebuie subliniat că reajustare a finanțelor statului depinde de deficitul calculat după standardul ESA și care va fi făcut public în momentul în care executivul demarează procesul.
Deși deficitul cash, un alt indicator important, s-a redus semnificativ în primele opt luni din 2026, după cum arată și programul de guvernare al guvernului Luca Niculescu, datoriile acumulate în domenii precum sănătatea și costurile asociate plafonării energiei ridică întrebări privind presiunea reală asupra bugetului.
Deficitul ESA pentru întregul an va putea fi evaluat mai clar în momentul rectificării bugetare, pe care programul de guvernare o prevede în primele 30 de zile de la învestire și înainte de termenul legal de 30 noiembrie. Documentul arată că nevoile reale, în special cele din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene, ar urma să fie acoperite prin realocări bugetare, fără majorarea deficitului.
„Strategia fiscal-bugetară aprobată de către Parlament din martie 2026 prevede 5,2% din PIB (ESA), iar estimările de lucru indică un deficit cash de aproximativ 110 mld. lei. Ținta finală se fixează pe baza prognozei de toamnă, fără a depăși plafonul de cheltuieli”, se arată în programul de guvernare.
Deficitul cash a scăzut, dar obligațiile rămân
După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash a coborât la 59,4 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, față de 86,4 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, în aceeași perioadă din 2025. Reducerea nominală a fost de aproximativ 31%.
Deficitul cash reflectă diferența dintre veniturile și plățile efectuate de stat. Acesta poate fi menținut sub control inclusiv prin amânarea unor plăți, însă obligațiile neachitate se acumulează și trebuie onorate ulterior.
Standardul ESA ia în calcul și aceste obligații, oferind o imagine mai amplă asupra situației bugetare. Semnale privind presiunile de plată vin inclusiv din zona sănătății, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar și din mediul privat.
Guvernul mizează pe un deficit de aproximativ 6% din PIB
Programul de guvernare promite închiderea anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat după metodologia ESA. În schimb, strategia fiscal-bugetară aprobată de Parlament în martie 2026 prevedea o țintă de 5,2% din PIB, în timp ce estimările de lucru indicau un deficit cash de aproximativ 110 miliarde de lei.
Documentul mai arată că ajustarea fiscală nu este încheiată: datoria publică a ajuns la 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. În acest context, rectificarea va trebui să răspundă nevoilor de finanțare ale statului, inclusiv celor din sănătate și din domeniul energiei, în limitele bugetare asumate.
Domeniile care au nevoie urgent de bani la rectificarea bugetară
Semnale privind datoriile pe care statul le are sunt din toate părțile. Fie că este vorba despre domeniul Sănătății, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau despre firme din mediul privat, este de așteptat ca diferența dintre plățile efective și obligațiile bugetului de stat să fie una considerabilă.
„În două-trei săptămâni, dacă nu se face o rectificare bugetară, funcţionarea sistemului medical românesc va intra într-un risc ridicat de nefuncţionare, atât pe palierele care privesc bugetul sau funcţionarea instituţiilor pe care le finanţează Ministerul Sănătăţii, cât şi pe palierul pe care îl asigură Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Este absolut necesar să avem un guvern care să poată să facă rectificare bugetară, rectificare bugetară pozitivă pentru bugetul Sănătăţii. Dacă acest lucru nu se întâmplă, va trebui găsită o soluţie de rectificare bugetară prin Parlament foarte, foarte urgent, dar este o modalitate cu anumite riscuri, din punctul meu de vedere”, a declarat recent Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la sfârșitul anului pentru a acoperi cheltuielile cu spitalele, programele naționale de sănătate și medicamentele compensate, potrivit ministrului interimar.
Și furnizorii de energie au nevoie urgentă de o rectificare bugetară, întrucât trebuie banii de la stat pentru costurile suportate în cadrul schemelor de plafonare a prețurilor. Încă din martie, patronatele avertizau încă din luna martie că suma de 3,75 miliarde de lei prevăzută în buget pentru decontarea către furnizori este insuficientă. Potrivit datelor prezentate atunci, cererile depuse de furnizori ajungeau la aproximativ 9,5 miliarde de lei, iar restanțele efective, după sumele deja plătite în avans, erau estimate la circa 6 miliarde de lei.
În plus, pe lista cheltuielilor care nu mai pot fi amânate se numără și plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție nouă zile în acest moment să asigure, inclusiv prin rectificare bugetară, un miliard de euro pentru plata drepturilor salariale ale judecătorilor și grefierilor.
Drepturile au fost stabilite în urma unor procese și sunt prevăzute cu titlul executoriu. Înalta Curte de Casație a tranșat astfel definitiv procesul pe care tot instanța supremă l-a intentat guvernului în martie.
Orice zi de întârziere va atrage penalități de 1% din suma datorată și estimată la un miliard de euro. În plus, Guvernul și Finanțele vor fi amendați cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
