BNR a majorat dobânda cheie la 3%. Creditele vor fi mai scumpe. ROBOR vs. IRCC

×
Codul embed a fost copiat

Banii se scumpesc din nou, şi vom plăti rate mai mari la creditele în lei. Primii afectaţi sunt cei care au rate calculate în funcţie de indicele ROBOR.

Banca Naţională a crescut din nou dobânda de referinţă, de la 2,5% la 3%. Este a cincea majorare a dobânzii, faţă de ianuarie 2021, și nu este ultima. Motivele pentru această decizie ţin de scumpirile în lanţ accentuate şi mai mult de războiul de la graniţă.

La începutul anului trecut, dobânda de referinţă era la un minim istoric: 1,25% pe an. Acum a ajuns deja la 3%.

Andrei Perianu, economist: „Bugetul de cheltuieli pentru rată o să crească, vom aloca mai mulţi bani pentru a ne plăti ratele. Banca Naţională o să crească dobânzile mai lent, dacă inflaţia este acum la 8,5%, nu vom ajunge la dobânzi de 8,5%, probabil, anul acesta.”

O dată cu dobânzile mai mari, cei care îşi doresc un credit vor putea împrumuta sume mai mici. Iar cei care au rate deja trebuie să se gândească la soluţii pentru a ţine cheltuielile sub control.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Liviu Andrei, broker de credite: „Cei care au credite mai vechi, acordate înainte de apariţia IRCC, şi sunt în continuare pe ROBOR - primul pas e să meargă la bancă, să ceară să treacă de la ROBOR la IRCC, astfel vor câştiga cel puţin şase luni de dobândă mai mică, pentru că peste alte şase luni va urma şi creşterea IRCC. Pe termen lung, cel mai bine ar fi să-şi mute creditele pe o dobândă fixă.”


Potrivit calculelor finzoom.ro, de exemplu, la un credit ipotecar de 250 de mii de lei, raportat la ROBOR, un român plătea anul trecut o rată de 1.367 de lei. Acum, rata este de 1.855 de lei, cu aproape 500 de lei mai mare. Dacă ROBOR ajunge de la 4,62%, în prezent, la 6%, atunci omul va plăti lunar peste 2.100 de lei.

Cine are un credit, tot de 250 de mii de lei, dar cu dobânda raportată la alt indice - la IRCC, se află într-o situaţie mai bună. Ratele au scăzut în ultimul an şi acum au ajuns sub 1.400 de lei. De la 1 iulie, însă, IRCC va creşte şi el la 2,65% de la 1,86% cât este în prezent, ceea ce înseamnă că rata se va majora cu 125 lei.

Irina Chițu, director platformă financiară: „Dobânzile în această perioadă sunt doar în creştere, ajungând la valori înregistrate în 2013-2014. Se aşteaptă ca dobânzile să crească şi mai mult, în următoarele luni - 3,6,12 luni - creşterile se vor vedea imediat la creditele mai vechi, cu dobândă dependentă de ROBOR, şi abia la sfârşitul anului la creditele după mai 2019, dependente de IRCC.”

Dobânda de referință, rezultat al incertitudinilor

Potrivit Băncii Naţionale, dobânda de referinţă mai mare vine pe fondul incertitudinilor foarte ridicate, în contextul războiului din Ucraina şi sancţiunilor impuse Rusiei. Economiştii băncii spun acum că inflaţia ar urma să crească şi mai mult decât s-a estimat anterior, adică am putea vedea în următoarele luni scumpiri de peste 11%, în medie, ca urmare a preţurilor mari la carburanţi şi alimente.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022.

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022”, arată BNR.

De asemenea, BNR a crescut rata i dobânzii la facilitatea de depozit la 2%, de la 1,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie.

Conducerea Băncii Naţionale a decis să menţină nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul şocurilor pe partea ofertei.

Determinante pentru noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.