Semne bune după măsurile luate de Guvernul Bolojan. INS anunță că economia României a urcat în primele nouă luni

62584732

Economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 0,8% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024.

În același timp, în trimestrul III din 2025, Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 0,2% raportat la trimestrul precedent, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Agerpres.

Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 şi în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 a fost de 1.412,657 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 514,555 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,6% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2025 a fost de 1.336,384 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,8% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.

"La creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 6,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,5%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%) cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 6,8%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,2%) cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,9%. O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB, acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,9%", se arată în comunicat.

Contribuţia negativă la creşterea PIB

Potrivit sursei citate, o contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%) cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 3,7%; industria (-0,1%), cu o pondere de 16,8% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a diminuat cu 0,4%.

De asemenea, INS menţionează că la creşterea PIB nu au contribuit următoarele activităţi economice:

- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul;
- repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
- transport şi depozitare;
- hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 20,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 0,1%;
- Intermedierile financiare şi asigurările, cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,6%;
- tranzacţiile imobiliare, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;
- administraţia publică şi apărarea;
- asigurările sociale din sistemul public;
- învăţământul;
- sănătatea şi asistenţa socială, cu o pondere de 13,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,1%;
- activităţile de spectacole, culturale şi recreative;
- reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii cu o pondere de 3,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%.

"Din punctul de vedere al utilizării PIB, în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 faţă de perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024, evoluţia s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,5% contribuind cu +0,3% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a diminuat cu 1,0% contribuind cu -0,1% la evoluţia PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu 0,9% contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,6%, contribuind cu +1,2% la creşterea PIB", se menţionează în comunicat.

Potrivit INS, un impact negativ la evoluţia PIB a fost înregistrat de exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii mai lente a volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,7% corelată cu o majorare mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+5,1%).

Articol recomandat de sport.ro
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Citește și...
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Casa de brokeraj XTB estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,8% în 2026, iar deficitul bugetar va fi de 6,7% din PIB.

Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii

Angajații de la Parlament se plâng de salariile mici și amenință cu greva generală ca urmare a tăierilor parțiale de sporuri decise de Guvernul Bolojan. 

România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria

România se pregătește pentru 2026 cu nevoi de finanțare record de peste 275 miliarde lei și un deficit bugetar redus la 6–6,5% din PIB, mizând pe prefinanțare, emisiuni mai mici de euroobligațiuni și fonduri UE pentru a gestiona costurile datoriei.

Recomandări
Statul degeaba. O primărie are 7 angajați la mai puțin de 100 de locuitori. Milioane de lei, într-o comună aproape pustie

Statul nostru este sufocat de instituții și birocrație. Iar puținii bani care mai sunt în buget, de multe ori, sunt cheltuiți aiurea. În toată țara, sunt peste 3.000 de primării, mai toate susținute cu fonduri de la centru, ca să nu intre în faliment.

Cele trei nume de premier care ar fi pe lista scurtă a președintelui Nicușor Dan. UDMR este gata să voteze un guvern „roșu”

Trei nume de premier ar fi pe lista scurtă a președintelui Nicușor Dan, care ar putea face anunțul în această săptămână: Sorin Grindeanu, Alexandru Nazare și Siegfried Mureșan.

Cum arată acum sistemul de învățământ. În 2026, în băncile școlilor sunt cu 27.000 de copii mai puțin decât în 2025

Un nou an școlar a început, cu emoțiile celor mici, care au ajuns prima dată în clasă, bucuria adolescenților care și-au revăzut colegii și grijile părinților.