Banca Centrală Europeană nu se grăbește să ieftinească banii, respectiv să scadă dobânzile. A menținut dobânda-cheie

oameni pe strada, bucuresti
Shutterstock

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi menţinerea nemodificată a dobânzilor, pentru a patra oară consecutiv, în linie cu aşteptările analiştilor.

A recunoscut, însă, că atenuarea inflaţiei este mai rapidă decât estima, ceea ce potenţial deschide calea spre reducerea dobânzilor în acest an, transmit DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

Anul trecut, BCE a majorat dobânzile la un nivel ridicat record, dar datele privind inflaţia exclud o nouă înăsprire a politicii monetare, mutând dezbaterea spre momentul la care va începe reducerea dobânzilor.

Ca urmare a deciziei adoptate joi, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4%. Acesta este cel mai ridicat nivel al dobânzii de la lansarea monedei euro în 1999.

"Proiecţiile privind inflaţia au fost revizuite în scădere, în special pentru 2024, ceea ce reflectă în principal contribuţia mai scăzută de pe urma preţurilor la energie", se arată în comunicatul BCE.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Instituţia cu sediul la Frankfurt a redus pentru al doilea trimestru consecutiv proiecţiile privind inflaţia, estimând acum o creştere a preţurilor de 2,3% anul acesta, faţă de un nivel de 2,7% estimat anterior. Aceasta ar putea însemna că BCE ar putea atinge ţinta de inflaţie de 2% anul acesta, şi nu anul viitor, aşa cum prognoza.

Inflaţia s-a apropiat în ultimele luni de ţinta BCE de 2% în urma scăderii preţurilor la energie şi a stagnării economiei zonei euro, pentru al doilea an consecutiv.

Datele preliminare publicate la 1 martie de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat luna trecută la 2,6%, în scădere de la 2,8% în ianuarie, deşi analiştii se aşteptau la un nivel de 2,5% în februarie. Inflaţia este acum mult sub nivelul de vârf de 10,6% înregistrat în octombrie 2022 şi se îndreaptă spre ţinta BCE de 2%.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 3,1% în februarie, de la 3,3% luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau luna trecută la o scădere până la 3%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

"Deşi majoritatea indicatorilor care compun inflaţia de bază s-au atenuat, presiunile asupra preţurilor interne rămân ridicate, în contextul creşterii solide a salariilor", se arată în comunicatul BCE.

"Nu există încă dovezi clare că actuala creştere a costurilor cu mâna de lucru nu se va finaliza în preţuri mai mari de consum, alimentând o spirală de tip salarii-preţuri", spune Anatoli Annenkov, economist la banca franceză Societe Generale.

Analiştii se aşteaptă ca BCE să reducă de trei-patru ori dobânzile anul acesta, începând din iunie.

De asemenea, BCE se aşteaptă ca economia zonei euro să crească cu 0,6%, după ce în decembrie previziona un nivel de 0,8%. În 2025 şi în 2026 este estimată o expansiune de 1,5%.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.