Avertismentul economiștilor. România ar putea intra în recesiune din cauza deficitului bugetar și a incertitudinii fiscale
Analiştii CFA România anticipează o creştere economică modestă în acest an, însă nu exclud un scenariu de recesiune, în contextul incertitudinii, în special fiscale, a afirmat preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu.
„Cum riscul unui rezultat al alegerilor prezidenţiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a dispărut, indicatorul de încredere a crescut puternic în luna mai. Însă, riscul economiei româneşti rămâne ridicat şi este cauzat în special de deficitul bugetar nesustenabil. În contextul incertitudinii, în special fiscale, economia este anticipată să crească modest, nefiind exclus un scenariu de recesiune pentru acest an”, a menţionat Adrian Codirlaşu, potrivit unui comunicat al CFR România.
De altfel, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut puternic în luna mai, cu 11,5 puncte până la valoarea de 44,9 puncte.
„Această situaţie s-a datorat în special majorării puternice a componentei de anticipaţii a indicatorului, cu 15,2 puncte, în timp ce componenta de condiţii curente a crescut cu 4,3 puncte”, se arată în comunicat.
Totodată, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie şi a atins nivelul de 4,87%.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, aproximativ 70% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni.
Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1046 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului euro/leu anticipat este 5,1723 lei pentru un euro.
Riscurile retrogradării ratingului
Potrivit sursei citate, o întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor ("junk").
Astfel, conform rezultatelor, 74% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor (în creştere faţă de exerciţiul anterior), în timp ce 26% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor ("junk").
Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la "neutru" la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (exemplu: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat, se arată în comunicat.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 60% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 25% anticipează o scădere. De asemenea, 60% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 35% că sunt corect evaluate.
Conform CFA, deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a scăzut uşor comparativ cu exerciţiul anterior, la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,7% din PIB.
„Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în creştere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1,0%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti”, se mai precizează în comunicat.
Experții iau în calcul o creștere a datoriei publice
Totodată, datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 14 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente - referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii; anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.
Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
