Nu existase niciun semn de avertizare. Saskia, profesoară pentru copii cu nevoi educaționale speciale, era o portăriță pasionată, care juca fotbal de patru ori pe săptămână și se considera într-o formă fizică bună și sănătoasă, potrivit BBC.
Ulterior, medicii au descoperit că avea un deficit sever de vitamina D. Analizele de sânge au arătat că nivelul acestei vitamine era „aproape de zero”.
„M-am simțit foarte amețită, aveam greață, palpitații și îmi era extrem de cald”, a povestit tânăra.
Vitamina D poate fi obținută din alimentație, prin consumul unor produse precum peștele gras și carnea, dar și din suplimente alimentare. Cu toate acestea, cea mai mare parte este produsă de organism atunci când radiațiile ultraviolete din lumina soarelui ajung la nivelul pielii. Expunerea redusă la lumina solară, în funcție de regiunea în care trăim sau de anotimp, diminuează capacitatea organismului de a produce această vitamină. Acoperirea anumitor părți ale corpului și utilizarea cremelor cu protecție solară influențează, de asemenea, producția de vitamina D, în ciuda beneficiilor pe care aceste măsuri le oferă pentru protejarea pielii. Persoanele cu pielea mai închisă la culoare au nevoie de expunere la lumină solară mai puternică pentru a produce aceeași cantitate de vitamina D ca persoanele cu pielea mai deschisă. Medicii nu recomandă în mod obișnuit analize de sânge pentru depistarea deficitului de vitamina D, dar pot recomanda suplimente pacienților care sunt îngrijorați că s-ar putea afla într-o categorie cu risc ridicat.
Care sunt simptomele deficitului de vitamina D și cum afectează viața de zi cu zi
Deficitul de vitamina D este asociat cu rahitismul, o boală a oaselor care apare la bebeluși și copii mici. La adulți, acesta provoacă o afecțiune asemănătoare, numită osteomalacie, caracterizată prin slăbirea și înmuierea oaselor.
„Este numită boala tăcută”, spune dr. Suma Uday, medic endocrinolog pediatru, care își dorește să crească gradul de conștientizare a acestei probleme.
Ea avertizează că deficitul de vitamina D la tineri și adulți este dificil de identificat și poate trece neobservat sau poate fi diagnosticat greșit. Printre simptome se numără oboseala și durerile articulare și osoase.
Amaka Osu, o studentă în vârstă de 21 de ani, spune că nu crede că mulți dintre prietenii ei cunosc simptomele deficitului de vitamina D.
Tânăra pregătea cina în locuința sa studențească din Liverpool când a început brusc să tremure.
„Nu mai puteam vedea bine în fața mea”, a povestit ea.
Colega ei de apartament a dus-o la departamentul de urgențe al spitalului, iar ulterior medicii au descoperit că și Amaka avea deficit de vitamina D. După ce a început să ia suplimente, Amaka spune că se simte mult mai bine, însă îi este teamă ca episodul să nu se repete.
Specialiștii avertizează asupra consecințelor pe termen lung ale deficitului de vitamina D
Dr. Suma Uday s-a alăturat altor medici și cercetători care au format grupul ACT NOW Vitamin D, solicitând creșterea pragului sub care o persoană este considerată ca având deficit de vitamina D. Potrivit medicului, această schimbare ar permite identificarea unui număr mai mare de persoane cu niveluri scăzute ale vitaminei și ar oferi o imagine mai exactă asupra amplorii problemei. De asemenea, ar permite tratarea deficitului într-un stadiu mai timpuriu. Uday avertizează asupra unui „deficit care poate persista de-a lungul întregii vieți” în cazul femeilor, începând din adolescență, continuând în timpul sarcinii și afectând ulterior și nou-născutul.
