Uniunea Europeană își face bugetul pe următorii 7 ani. România ar putea primi cei mai mulți bani, după Polonia
Uniunea Europeană își face bugetul pentru următorii 7 ani. Două trilioane de euro pentru drumuri, școli, ferme și securitate urmează să ajungă în statele membre.
România ar putea primi din viitorul buget 60 de miliarde de euro, cea mai mare alocare de până acum. Planul este în negocieri aprinse între Comisie și Parlamentul European.
Cine decide cum se împart aceste fonduri și câți bani ajung în România?
Corespondentul Știrilor ProTv la Bruxelles, Camelia Donțu, ne explică din studioul Parlamentului European.
Nu e o poveste despre Bruxelles, e despre viața noastră: cât stăm în trafic, cât plătim la facturi și ce șanse au copiii noștri. Asta se negociază acum.
Gândiți-vă la un portofel comun al Uniunii Europene: de aici vin autostrăzile sau bursele Erasmus, de exemplu. Iar în aceste zile se decide cum împărțim banii pentru următorii 7 ani, din 2028.
Pentru România, propunerea din viitorul buget este de aproximativ 60 de miliarde de euro – cea mai mare sumă de până acum și a doua ca mărime între statele membre, după Polonia. Suma este încă în negociere.
Miercuri, Parlamentul European se reunește în plen și dezbate propunerea Comisiei pentru buget. La dezbatere participă și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
România, beneficiară netă: a încasat 100 de miliarde de euro de la aderare
O precizare: vorbim de bugetul stabil al Uniunii Europene, altceva decat PNRR-ul, care a fost fondul de urgență, temporar, să ne revenim după pandemie.
Bugetul e finanțat în principal de statele membre, în funcție de puterea economică. România este net beneficiară: de la aderare a încasat aproximativ 100 de miliarde de euro, de aproape trei ori mai mult decât a virat.
Invitatul din această ediție EURomânia este deputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European privind Bugetul multianual al Uniunii Europene.
Siegfried Mureșan: ”Comisia Europeană a propus câteva lucruri bune pentru România”
Camelia Donțu: Comisia Europeană ne propune ca pentru viitorul buget multianual să avem aceste planuri naționale, adică mai multă putere pentru capitalele naționale. Ce înseamnă acest lucru pentru România, având în vedere că la noi în țară regulile, dar și guvernele, se schimbă destul de des?
Siegfried Mureșan: Comisia Europeană, care este Executivul Uniunii Europene, a propus în urmă cu câteva luni proiectul de buget pentru următorii 7 ani, 2028-2034. Pentru că bugetul UE este mereu decis pe 7 ani înainte, pentru ca beneficiarii de fonduri europene să aibă predictibilitate. Fermierii, IMM-urile, autoritățile locale să știe exact câte fonduri vin și în ce condiții. Comisia Europeană a propus câteva lucruri bune pentru România. De exemplu, mai multe fonduri pentru apărare, siguranță, securitatea cetățeanului – lucru important pentru noi, cu situația din Ucraina la frontieră. Însă Comisia Europeană propusese și un lucru care era defavorabil României, și anume comasarea politicii agricole comune și a politicii de coeziune, cele mai importante două politici ale Uniunii Europene, din care noi am primit până acum cele peste 100 de miliarde de euro. Comasarea acestor două politici ar fi însemnat incertitudine. Ar fi însemnat că fermierii și primarii trebuiau să lupte pe aceleași fonduri, pentru nevoi diferite. Iar noi, în Parlamentul European, am spus că nu acceptăm această comasare.
Interviul integral poate fi vizionat în video.
Etichete: alocare, buget, cea mai mare, negocieri, romania, uniunea europeana,
