UE impune prima lege pentru sănătatea solului. România a făcut evaluări, însă fără acțiuni concrete
Uniunea Europeană adoptă, pentru prima dată, o lege dedicată sănătății solului. Cu alte cuvinte, statele membre vor fi obligate să monitorizeze atent calitatea pământului și, în funcție de rezultate, să ia măsuri prin care să îl protejeze.
Este un pas esențial pentru viitorul agriculturii și implicit al hranei și al mediului. În România, ultima monitorizare de acest fel a fost făcută acum câțiva ani de Ministerul Mediului, însă rezultatele nu au fost urmate și de măsuri concrete.
Legea adoptată de Parlamentul European cere statelor membre să implementeze rețele naționale de monitorizare. Astfel, autoritățile sunt obligate să colecteze date despre starea solului și să ia măsuri pentru refacerea terenurilor degradate.
Mihail Dumitru, cercetător la Institutul de Pedologie: „Agricultura și silvicultura nu există fără sol. Și din cauza aceasta, trebuie să fie monitorizat. Gândiți-vă că populația omenirii consumă 80% din alimentele care se produc pe sol sau în sol. În condițiile acestea, situația alimentară, viața omenirii este dependentă strict de stratul acesta de 1-2 metri de la suprafața pământului.”
Potrivit datelor, șapte din zece soluri europene sunt afectate de eroziune, compactare și poluare. Iar România nu face excepție. Zone extinse din Oltenia și Dobrogea sunt amenințate de deșertificare, iar în Podișul Moldovei se rupe pământul.
Sincron George Gârbacea, cercetător științific: „Clima s-a schimbat, avem mai multe evenimente extreme, secete îndelungate, precipitații foarte mari într-un timp scurt, iar asta afectează solul, îl degradează. Adică rămânem fără potențial. Devin mai sărace și producția agricolă e mult mai scăzută.”
Ministerul Mediului a trimis în teren, acum câțiva ani, mai multe echipe de specialiști care să evalueze starea solului. Rezultatele arată o degradare, după cum se vede și în aceste hărți comparative. Au contribuit agricultura intensivă, fără aplicarea suficientă de îngrășăminte, dar și schimbările de climă.
Timp de mai bine de 10 ani, aproape 80 de cercetători de la Institutul de Cercetări Silvice au străbătut țara și au luat mostre de sol. În total, peste 13.000 de probe au fost duse și analizate în laborator, iar rezultatele se află, în acest moment, la Ministerul Mediului.
Nu și la Ministerul Agriculturii. În teorie, datele ar trebui folosite pentru organizarea planului de cultură la nivelul țării. Și, în acest fel, să cultivăm plantele potrivite pentru fiecare tip de sol, astfel încât producția să fie bună.
